6 oct. 2010

Blind Guardian - At the edge of time

Asteptari: Nu stiu daca amatorii de metale se bucura asa in general, dar un motiv sigur exista: heavy metal-ul o duce aparent tot mai bine si chiar cucereste pozitii fruntase in topuri. Clasamente oficiale, nu cele din revistele specializate. Zilele acestea noul Iron Maiden a intrat pe primul loc al clasamentului britanic. Iar cel de-al 9-lea album al germanilor de la Blind Guardian a patruns pe locul secund. Deocamdata e “hit” doar in Deutchland, dar cine stie ce ne rezerva viitorul….

Rezultat: Spuneam nu demult ca Iron Maiden e o gasca care merita plecaciuni, indiferent daca gusti sau nu operele lor. Afirmatia e valabila si in cazul Blind Guardian, cu o mica – mare diferenta. Trupa asta merita plecaciuni doar din partea acelora care au dosite undeva pe acasa cele opt albume anterioare ale lor. In caz contrar, e doar power – metal, cu clisee en – gros si iz de deja – vu.

Trupa care a avut dintotdeauna sursa de inspiratie operele unor autori de fictiune, nu se dezminte nici de aceasta data. Solistul trupei Hansi Kursch foloseste aceeasi reteta inspirandu-se din opera unor scriitori ca Michael Moorcock, George R. R. Martin, Robert Jordan, Peter S. Beagle si John Milton. Din pacate si muzica e la fel, aceeasi Marie. Palaria noua in acest caz e una care are de-a face mai mult cu banutii. Carevasazica discul s-a inregistrat in mai multe studiouri cu o gramada de muzicieni, printre care se numara si intreaga orchestra din Praga.

Si de aceasta data, un atu este vocea lui Hansi Kursch. Care straluceste fie ca e vorba de nebunatica Sacred worlds sau Tanelorn. Din pacate, marea majoritate a pieselor suna de parca ar fi preluari. Din repertoriulBlind Guardian. Ca aceasta constatare e un lucru bun sau rau, ramane la latitudinea fiecaruia. Elocvent pentru sound-ul acestui disc e single-ul A Voice in the Dark. Iar A night at the Opera e atat de incarcat de parca ar fi fost creat special pentru a fi inclus in fruntea unui top imaginar cu piese mult/prea/pretentioase. 

Recomandari: Toti avem obsesii. Unii cu Bianca Dragusanu, altii cu heavy metal. Pentru cei obsedati de Blind Guardian, aceasta voce in intuneric poate reprezenta cel mai bun album al anului. Pentru melomanii obisnuiti, discul este unul plictisitor, prea incarcat de clisee.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu