Bombay Bicycle Club - Flaws

Asteptari: Dupa ce au castigat un concurs de tinere talente, britanicii de la Bombay Bicycle Club au editat I Had the Blues But I Shook Them Loose, un album de debut care a fost primit cu bratele deschise de criticii muzicali. La exact un an distanta, baietii au editat materialul Flaws care cuprinde 11 piese eminamente acustice

Rezultat: Flaws poate fi o pierdere imensa de timp pentru oamenii care s-au „prins” ca sub eticheta de „neo – folk” care face ravagii in ultima vreme se ascunde o noua directie de marketing pusa la cale de niste genii ale industriei muzicale. Sound-ul acestui material este unul mult mai acustic decat s-ar fi asteptat oricine a auzit creatiile lor de pe albumul de debut. Pe alocuri, rezolvarile instrumentale au o frumusete aparte, dar per ansamblu ideea este monotona si poate induce dureri de cap pentru cei care nu sunt inrolati in tabara amatorilor de folk. Pe langa compozitiile proprii aici se regasesc si doua cover-uri: Fairytale Lullaby dupa John Martyn si Swansea dupa Johanna Newsom. In mare parte, piesele de aici se adreseaza oamenilor care rezoneaza la naturaletea unei muzici acustice. Care pe alocuri este decenta. In caz ca va asteptati ca un album sa transmita originalitate si creativitate, acest Flaws poate fi cu usurinta plictisitor. Si asta nu din cauza faptului ca baietii n-ar fi buni instrumentisti. Sau ca n-ar avea momente izbutite. Principala hiba e aceea ca discul este mult prea simplu pentru anul de gratie 2010.

Primul single care promoveaza discul este totodata si cel mai izbutit moment al acestuia: Ivy & Gold este o melodie cat se poate de simpluta dar care devine de neegalat atunci cand o asculti in mod repetat. E un fel de Cenaclul Flacara reinventat in 2010. Categoric nu e pentru toata lumea, dar poate avea multi fani. Predilectia solistului pentru nume vechi ale folk-ului (Nick Drake, Joni Mitchell, John Martyn) este una care marcheaza pe deplin aceasta colectie de piese naturale. Muzica aceasta de reverie folk este una care in doze mici poate creea o stare de bine.

Traiectoria acestor baieti britanici este una care se incadreaza perfect in moda „acustica” care prinde tot mai bine in Marea Britanie. Ma gandesc aici in special la „valul” pornit de Mumfords and Sons un alt nume care face furori prin festivalurile internationale cu o muzica axata in special pe revigorarea folk-ului. Valul acesta acustic poate fi un raspuns la muzica tot mai electronica si este unul cat se poate de acceptabil . Doar ca, vorba cu ce-i prea mult strica se aplica pe deplin si acestei „mode”. Da, e cat se poate de OK sa auzi ca tineretul repune pe tapet nume gigantice ale folk-ului mondial, dar atunci cand acest comportament devine o rotita a industriei muzicale si este multiplicat la scara larga, nu ai cum sa nu te intrebi: Ce e asta?

Recomandari: Pentru focurile de tabara in varful muntelui sau o seara linistita, departe de valtoarea stresului cotidian. Pentru nostalgici, fie ca recunosc sau nu aceasta chestiune.