5 sept. 2011

Ana Popovic - Unconditional

Asteptari: Ana Popovic este o cantareata si chitarista de blues nascuta in Serbia, care a debutat in 1998 alaturi de trupa Hush cu albumul Hometown. Unconditional este cel de-al 5-lea album de studio care vine la doi ani dupa precedentul Blind for love


Rezultat: Habar n-am care a fost motivul pentru care echipa care a scos acest album a ales pentru artwork-ul acestuia o poza atat de nesemnificativa. I mean, hai sa fim seriosi, coperta asta pare a fi una care s-ar fi potrivit mai bine fetelor de la Amadeus sau ar fi dat bine pentru materialul solo semnat Oana Zavoranu. Dar pentru blues, e complet aiurea. Cine stie, poate unii eventuali cumparatori de discuri vor alege sa cumpere acest material doar pentru ca are o poza fancy pe el. N-am nimic cu look-ul sarboaicei, ci pur si simplu nu m-as fi incumetat la o asemenea coperta pentru un disc de aceasta factura.
Dincolo de asta, continutul e unul cat se poate de solid, care recomanda materialul pentru toti pasionatii de blues adevarat. Discul a fost produs de Ana Popovic si John Porter (un tip care se poate lauda cu un premiu Grammy) si a fost inregistrat intr-un studio din New Orleans. Printre cei care isi fac aparitia pe piesele lui se numara Sonny Landreth, Jon Cleary si David Torkanowski, Calvin Turner sau Doug Belote, iar pe parcursul acestei veri sarboaica nascuta in 1976 a avut privilegiul de a aparea ca invitata speciala la show-urile lui B B King din Germania.  Alaturi de opt compozitii originale, discul cuprinde si cateva cover-uri din repertoriul unor nume ca Koko Taylore, Buddy Guy, Otis Span, Nina Simone sau Sugar Pie DeSanto. 

Chiar daca muzica blues are o sumedenie de eroi, sexul frumos nu e prea reprezentat in domeniu. Dupa auditia acestui album nu poti decat sa stai si sa-ti pui intrebarea: „Oare noi vom avea vreodata asa ceva?“. O solista de blues care sa fie totodata si chitarista si care sa inregistreze in S.U.A. un album de o asemenea factura? Poate doar daca A.G. Weinberger isi va schimba sexul... Din capul locului se poate remarca faptul ca sarboaica nu este o purista a blues-ului. Are si mici inflexiuni sarbo – americane in pronuntie, dar lucrurile astea nu fac decat sa sporeasca autenticitatea discului. Din cand in cand urechea e tratata si cu portiuni de jazz, rock si chiar soul, ceea ce e iarasi un plus. Inca de la primele secunde ale piesei care deschide materialul - “Fearless Blues,” – e clar pentru toata lumea ca avem de-a face cu un disc plin de autenticitate, atribut care in special in blues este tot mai greu de atins. “Count Me In” este o explozie care este colorata de prestatia fenomenalului Jason Ricci la muzicuta. Printre momentele cat se poate de reusite se numara Slideshow, in care apare si invitatul special Sonny Landreth, un geniu al blues-ului sau  Business as Usual, melodie compusa de sarboaica alaturi de sotul ei Mark van Meurs. Per ansamblu, e un disc „curat“ care ar trebui sa fie devorat la cote maxime de catre cei care iubesc blues-ul neconditionat.

Recomandari: Pentru cei care vor sa se delecteze cu o portie de blues made in U.S.A. via Serbia.

2 comentarii:

  1. Am ascultat albumul, le zice bine tanti Popovic (si la coardele chitarei si la cele vocale). La faza cu fotografia de pe coperta albumului, iti dau dreptate. Si din punctul meu de vedere (de fotograf amator entuziast), pot spune ca arata aiurea - si in ceea ce priveste conceptul si filozofia blues-ului, dar si strict fotografic, saraca interpreta stand cu chitara aia acoperindu-si nudul gol :D atat de stingher incat zici ca ar fi straina de cauza... Dar putem sa ne gandim ca oriunde ne invartim vedem ca sexul vinde, de ce nu si aici? (e pacat oricum... un fel de blasfemie la adresa blues-ului...) Cat despre comparatia cu AG, hehe, am ras una buna :) Numa nu mi-l pot imagina pe AG dupa asa o operatie, mai ales din punctul de vedere al vocii sale... Un tratament muult prea costisitor pentru a-i schimba timbrul, tonalitatea, inflexiunile si accentul care il definesc atat de bine...

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, coperta e cat se poate de naspa, dar poate s-a gandit ca amatorii de turbo - folk or sa cumpere acest album pentru poza:)

    RăspundețiȘtergere