Poate pentru multi e un adevarat soc, dar neastamparatul John Lydon se declara un fan infocat al celebrei Kate Bush. Desigur, e greu de crezut ca Sex Pistols ar fi avut vreodata ceva-n comun, cu celebra solista care a debutat cu Running up that hill, dar…Ideea e ca uneori si cei mai vajnici nonconformisti “se inmoaie”. Nu stiu daca muzica lui Michael Kiwanuka a reusit sau nu sa-I pice cu tronc punkistului amintit anterior, dar bag mana-n foc asupra faptului ca piesele sale au darul de a te linisti, asta in cazul in care le lasi sa-ti patrunda “in ureche”…La sfarsitul fiecarui an calendaristic, cei de la BBC alcatuiesc un clasament botezat Sound of... in cadrul caruia isi dau cu presupusul asupra numelor care vor face furori. Tanarul Michael Kiwanuka de 24 de ani a facut ceva senzatie fiindca in lista pentru anul 2012 „le-a luat fata“ unor nume ca Frank Ocean , Azealia Banks, Skrillex sau Niki & The Dove.
E drept, tanarul a avut onoarea de a canta in deschiderea concertelor 2011 sustinute de Adele, dar aceasta nominalizare e cu atat mai stranie cand asculti materialul de debut, Home Again. Fiindca nimic de aici nu te duce cu gandul la anul in curs: coperta Sepia a discului arata de parca ai avea de-a face cu un album gasit in podul bunicii, iar cantecele incluse aici iti dau impresia ca tocmai ai facut o excursie cu 40 de ani in urma. Desi curentul acesta de retro – soul a prins radacini in randul solistelor, baietii nu prea s-au incumetat la acest „new retro“. Pana acum...
Chiar daca majoritatea celor zece piese incluse pe acest debut seamana destul de serios cu oricare din piesele de aur ale muzicii soul, ar fi cat se poate de aiurea sa categorisesti acest material ca unul plictisitor. Fiecare aranjament de aici iti creeaza o stare de „duminica dupa – masa”, iar vocea vintage a lui Michael devine tot mai prietenoasa odata cu mai multe auditii. Din aceste motive e destul de greu sa alegi „cireasa de pe tort”, Home Again fiind per ansamblu un disc pe care merita sa-l asculti atunci cand ai nevoie de liniste sufleteasca, atunci cand vrei sa uiti de anul 2012 si vrei sa te cufunzi macar pentru cele 38 de minute cate contine acest disc intr-o stare pozitiva. Il recomand cu caldura tuturor romanticilor si acelora care stiu fara sa caute pe Google despre Bill Withers, Otis Redding, Bob Dylan sau Van Morrison.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu