Asteptari: Australienii de la Crowded House si-au gasit intotdeauna un loc aparte in scena muzicala rock, inca de la inceputurile lor, in 1985. Desigur e greu de uitat o piesa ca Hey now, hey now/Don’t dream it’s over, dar discografia oamenilor cuprinde multe alte perle de acest calibru. Dupa zece ani de pauza, Crowded House au revenit in 2007 cu Time on Earth, primit destul de rece de critici. Intriguer este al saselea album din discografia formatiei.
Rezultat: Oamenii si-au pastrat pe deplin originalitatea iar acest lucru este evident inca din prima piesa, Saturday Sun, care este si single-ul de promovare a acestui disc. Cu niste riff-uri foarte prietenoase si o coeziune aparte, piesa reuseste sa captiveze din prima, la fel ca si Archers Arrows. Spre deosebire de multe balade din zilele noastre care sunt incarcate parca artificial cu senzatia de emotie, aceasta melodie reuseste sa mentina pe deplin bunul gust, acordurile muzicale fiind cat se poate de decente. Un atu in plus pentru acest album este ca alaturi de stilul ‚clasic” abordat de muzicieni, se fac resimtite pe deplin si elemente moderne. Iar imbinarea dintre vechi si nou, facuta cu bun gust, nu are cum sa nu te cucereasca pe deplin. O alta balada superba ce poarta numele de Amsterdam completeaza cat se poate de fericit sentimentul de good music pe care il emana australienii. Una din cele mai superbe piese de aici este Isolation, o epopee conceputa pentru oamenii sensibili, care in societatea noastra pusa pe fast forward n-au uitat sa se bucure de experiente noi. Finalul piesei e demential. Disperat, de-a dreptul, o mini – incursiune in noise rock ce demonstreaza alternanta dintre bunastare si disperare prin care trecem cu totii de prea multe ori in ultima vreme. E piesa pe care Chris Isaak n-a scris-o niciodata su cu putina imaginatie aduce si a Rwin Peaks, gratie magiei pe care o emana. Elephants incheie seria pieselor de suflet ale acestui disc, care merita sa stea in casa oricarui amator de muzica sincera.
Albumul Intriguer nu are defel elemente care ar putea fi incadrate la capitolul concesii. Este un disc onest care te prinde din prima ascultare plin de sensibilitate si mai presus de toate care emana o autenticitate cat se poate de sanatoasa. Chiar daca in mod normal un album plin de balade n-are cum sa fie unul vesel, Intriguer iti transmite o senzatie de bine, rar intalnita la marea majoritate a artistilor actuali. Daca cei de la Directia 5 ar aprofunda mai intens procesul de creatie al celor de la Crowded House, poate si piesele lor ar avea mai mult feeling. Doar ca echipajul romanesc mai are mult de tot pana sa ajunga la nivelul australienilor,,,,,
Recomandari: De ascultat pe repeat de toti acei care stiu sa savureze o muzica rock linistita, onesta si mai presus de toate cu compozitii inteligente.