Asteptari: Formatia care si-a luat numele de la o masina a timpului “inventata“ in filmele Back to the future are sediul general in Spania si a editat pana acum doua albume in zona muzicii “alternative dance”. Subiza poarta numele orasului in care membrii trupei au inregistrat acest disc, situat in nordul Spaniei.
Rezultat: Chiar daca pe parcursul acestei auditii piesele mi-au evocat rand pe rand categorisiri cat se poate de ciudate, per ansamblu Subiza este un mix intre Animal Collective si Energy 52. Are accente retro, dar nu acelea folosite pe scara larga de muzicienii actuali. E mai degraba acel sentiment al anilor 90, care din fericire n-a fost inca exploatat la foc automat. Desigur anii 90 evocati de acesti spanioli nu au legatura cu Vengaboys, Haddaway sau Aqua. Din fericire! E mai degraba o combinatie intre balearic house-ul de Ibiza si muzica “mai pop“, cu un topping pe ici pe colo de rock.
Primul single al albumului si totodata piesa care deschide materialul, Stay Close, are un debut cat se poate de enigmatic, care mai apoi se transforma pe nepusa masa intr-o melodie care evoca vremurile “bune” ale muzicii comerciale de dans. E genul acela de piesa care de la prima auditie “te vrajeste” iar pentru cei care au ascultat-o de mai multe ori risca sa devina o obsesie. Muzica fara delimitari stilistice care pur si simplu te face sa zbori. Si sa auzi franturi de DB Boulevard sau Modjo. Poate chiar si putintel U2 sau Moby. Oricum, o companie selecta. Constructia sonora a pieselor este una destul de confuza, care te face uneori sa crezi ca spaniolii se afla la confluenta dintre house techno si rave. Sau indie. Elementul de melodicitate este exprimat intr-un mod mai mult decat subtil. Feelingul balearic razbate in mai multe momente, de exemplu in Real love. Printre momentele care ies cu adevarat in evidenta din acest disc se numara Grow sau Infinite Desert. Din fericire, Delorean nu si-au pierdut defel eticheta de “rock” cu care au pornit la drum si au reusit sa adune laolalta pe un singur album elementele dance intr-o maniera rock. Sau – daca vreti – sa le explice pletosilor ca nu tot ce are sintetizator e neaparat “aiurea”. Cireasa de pe tort merge in acest caz catre Warmer Places, o piesa care este un mix cat se poate de ciudat intre “forte ciudate”, un fel de Animal Collective remixat pentru ringul de dans. Elementele contradictorii care isi dau mana aici intr-un mod cat se poate de prietenos recomanda aceasta piesa drept una croita special sa doboare bariere. Si reuseste pe deplin acest lucru.
Per ansamblu, ceea ce au inventat Delorean aici poate fi incadrat in categoria “ciudat”. Nu e vorba de acea ciudatenie a trupelor care isi propun din start acest lucru, ci de o imbinare neverosimila a muzicii dance cu genuri socotite de marea majoritate a fi mult mai serioase. Drept urmare e un album serios, un soundtrack al verii, numai bun de consumat cu moderatie de catre amatorii de nou.
Recomandari: Este albumul perfect pentru o seara de vara, alaturi de un foc de tabara, preferabil undeva pe o plaja parasita. Desigur, pentru oamenii care nu au prejudecati atunci cand vine vorba de stiluri muzicale.