Thundercat - Drunk

                                            

Dincolo de titlul cât se poate de şugubăţ, „Drunk“ este un album care nu reuşeşte să te „prindă“ din prima ascultare. Cel puţin asta s-a întâmplat în cazul subsemnatului. Surrizele vin însă în momentul în care reuşeşti să devorezi acest disc de mai multe ori. Şi asta fiindcă de fiecare dată descoperi „chichiţe“ care ţi-au scăpat până la momentul respectiv. Stilistic, „Drunk“ ar putea să fie încadrat lejer în jazz. Sau poate chiar hip – hop. Nu lipsesc nici eventuale „cârlige“ din domeniul muzicii pop şi lista poate continua cu tot felul de alte „titulaturi“ care mai de care mai haioase. Într-un fel e şi normal să fie aşa căci avem de-a face cu Stephen Bruner, un muzician al cărui tată a fost tobar pentru The Tempations şi Diana Ross. Mergând mai departe cu influenţele, Thundercat a fost câţiva ani de zile basistul trupei Suicidal Tendencies. După care a cântat cu Erykah Badu şi a fost remarcat de Flying Lotus. Tot el s-a numărat printre producătorii celui de-al treilea album al lui Kendrick Lamar, To pimp a Butterfly.


Dincolo de biografia sa impresionantă, Thundercat reuşeşte cu acest disc să distrugă barierele stilistice dintre diverse genuri muzicale. Acest fapt se datorează fără îndoială şi colaboratorilor care apar pe cele 23 de track-uri incluse pe Drunk, căci printre ei se numără Pharell, Kenny Loggins, Michael McDonald, Kendrick Lamar sau Wiz Khalifa. Din fericire, nu acesta este singurul atu pentru care acest disc străluceşte. Un alt element care contribuie la magia acestui material discografic este felul în care Thundercat amestecă genuri ca funk, pop, electronica sau jazz. Chiar dacă se învârte în aria tematică a beţiei, versurile au şi ele şarm. De la „it’s OK to disconnect sometimes” (Bus in these streets) în care ni se inoculează ideea că beţia poate fi un lubrificant social până la momentele în care se subliniează că această stare poate avea un impact negativ major asupra sănătăţii mentale şi fizice, avem de toate pe aici. Discul ăsta nu a fost construit în jurul unor hituri fabricate pentru a „rula“ non stop la posturile de radio. Ar fi fost chiar greu căci printre cele 23 de piese se numără „bucăţi“ de 25 de secunde (I am crazy), 38 de secunde („Rabbot Ho) sau 37 de secunde. Din fericire, discul nu plictiseşte cu piese interminabile, iar după cele 51 de minute ale acestuia rămâi cu un ghiveci jazzy-funk-pop cât se poate de gustos. Şi, asta e la urma urmei menirea fiecărui disc care te cucereşte într-un fel sau altul: să fie interesant. Drunk este un album mai mult decât „corect“, un disc care poate să îţi creeze stări de bine, indiferent dacă eşti beţivit sau mega – treaz.

Flying Lotus - Until the quiet comes

Atunci cand asculti cel de-al patrulea album semnat Flying Lotus, ai impresia ca ai pasit intr-un veritabil Ermitaj al sunetelor. Te si vezi admirand un tablou cu un superb peisaj de toamna pictat in culori de ulei extrafine inramat profesional cu rama si passepartou. Simti ca ai parte de un adevarat festin si ti-e destul de greu sa explici care sunt motivele pentru care compozitiile astea te fac sa te simti atat de bine. Aparent, acest demers artistic graviteaza undeva in zona muzicii ambientale, si poate din aceasta cauza, unii „puritani” s-au grabit sa eticheteze acest disc „un pas spre comert” al artistului american, pe numele sau adevarat Steven Ellison. E drept, fata de albumul sau anterior, Cosmogramma, compozitiile astea sunt mult mai „comestibile” publicului larg, dar acest fapt nu stirbeste cu nimic din frumusetea albumului. Avem aici 18 piese care insumeaza 46 de minute de excursie sonora in lumi imaginare.

Interesant din cale afara: Flying Lotus

Flying Lotus a fost numit Jimi Hendrix al zilelor noastre. Pe numele sau adevarat Steven Ellison, muzicianul care e stranepotul regretatei Alice Coltrane reuseste sa loveasca cu un album greu etichetabil. Ca si-n cazul lui Thom Yorke (Radiohead) - care apare ca invitat special in una din piese - acest disc insumeaza la un loc tendintele de avangarda ale muzicii electronice din ultimii zece ani, fiind un material care depaseste lejer granita dintre stiluri si este cu totul si cu totul iesit din comun. Nu neaparat extraordinar, dar cu siguranta o comoara. 

Asteptari: Flying Lotus este pseudonimul muzical al unui muzician de culoare in varsta de 26 de ani din S.U.A. pe numele lui adevarat Steven Ellison. Din cauza muzicii absolut incalificabile pe care o executa, a fost numit de un DJ de la celebrul BBC Radio One drept „Jimi Hendrix al generatiei actuale“. Cei de la Wikipedia sunt ceva mai moderati, aici el fiind etichetata in oala „producator muzical experimental“ si…atentie! “laptop musician“. Tanarul este stranepotul regretatei Alice Coltrane, sotia lui John Coltrane.

Rezultat: Fie ca e sa ne ghidam dupa unii care au numit acest Cosmogramma ca fiind „space opera“ sau pur si simplu sa mentionam ca e muzica experimentala, e cert pentru oricine ca avem de-a face cu unul din acele discuri carora nu poti sa le pui o eticheta fara a te face de ras.  Nu e nici opera, nici space si nici macar rock. E putin din toate acestea, la care mai trebuie adaugat in cantitati sensibil egale si un topping de jazz, dubstep, hip – hop si asa mai departe. Exista aici si un nume cu greutate la capitolul colaborari, la piesa And the world laughs with you. Unde rosteste cateva cuvinte Thom Yorke, din Radiohead. In cazul in care ascultati acest album fara a sti acest amanunt este cat se poate de logic sa nu va sara-n urechi aceasta colaborare.

Gradul de dificultate in categorisirea acestui disc ce cuprinde 17 piese este cu atat mai mare cu cat in multe momente ai impresia ca asisti la ceea ce incercau sa faca cei de la Aphex Twin, cu vreo zece ani in urma. Doar ca la Flying Lotus se mai adauga si dark electro, techno, dubstep si chiar IDM. Si credeti-ma, toate acestea la un loc in anumite piese. Absolut nonconformist este si inceputul acestui disc, primele piese extrem de scurte fiind parca neterminate, schite de lucru, bucati ambientale scoase parca din context. Computer Face – Pure Being e prima melodie care pur si simplu socheaza. Pe un schelet de 2step si 4/4 se adauga niste synth-uri care par sa atace din toate partile, piesa reusind sa fie una care intr-adevar iese in evidenta. Printre momentele mai putin inspirate se inscriu Table Tennis (mai ales datorita vocii care desi e undeva in registrul Bjork nu e compatibila cu melodia) sau Mmmmmhmmmm. Desi mi-e greu sa aleg vreun punct culminant al acestei odisee sonice, poate ca Do the astral plane ar merita coronita de “invingator”. Are un beat cat se poate de funky, vagi arome de Daft Punk si o linie melodica pur si simplu geniala. Prin sound-urile de synth capata si o dimensiune cosmica si e destul de probabil sa fi fost compusa ca si muzica pentru ringurile de dans din alte lumi.

Dealtfel, multe din piesele de aici au o serie de elemente “ascunse” discul fiind unul care parca cere sa fie ascultat de mai multe ori. Va garantez ca la fiecare auditia urechea descopera noi si noi culori. De exemplu, doar dupa vreo patru ascultari succesive mi-am dat seama ca spre finalul piesei Do the astral plane este o intrerupere voita a percutiei, pentru a anunta finalul piesei. Piesa Pickled poate concura cu succes intr-un ipotetic clasament al celor mai ciudate imbinari intre jazz si drum and bass iar Zodiac Shift ar ocupa un loc fruntas in topul unor piese care emana magie.. Poate e putin exagerat, dar nu departe de adevar: Flying Lotus e o inovatie in domeniul sunetului, o excursie care reuseste sa provoace reactii, chiar daca nu in totalitate placute. Ca si-n cazul lui Thom Yorke, acest disc insumeaza la un loc tendintele de avangarda ale muzicii electronice din ultimii zece ani, fiind un material care depaseste lejer granita dintre stiluri si este cu totul si cu totul iesit din comun. Nu neaparat extraordinar, dar cu siguranta o comoara.

Recomandari: Poate fi consumat atat de „avangardisti“ cat si de oricine e curios de un melanj care uneori ajunge la rangul de genial. Atentie nu e opera spatiala, dar te poate teleporta cat ai zice Flying Lotus intr-o lume mai frumoasa…..