Se afișează postările cu eticheta Kim Wilde. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Kim Wilde. Afișați toate postările

11 oct. 2019

Kim Wilde - Aliens Live



Dacă nu ați auzit de Kim Wilde, e bine să știți că e vorba de o solistă care a cunoscut topurile în 1981 cu „Kids in America“. Deși este considerată pe bună dreptate un sex simbol al muzicii pop, Kim Wilde a abordat o muzică mult mai „șmecheră“ decât suratele sale gen Kylie Minogue sau Madonna, fiind un soi de variantă feminină a lui Billy Idol. Da, e greu de crezut, dar în anii 80 nu toată muzica de la radio suna la fel. Cu ochi albaștri, păr blond și coafura tipică acelor ani, Kim Wilde a devenit rapid un nume pe buzele tuturor. După o perioadă în care s-a concentrat mai mult pe grădinărit (a publicat și câteva cărți în domeniu), Kim Wilde a revenit în lumina reflectoarelor cu câteva albume bine primite de public, printre care s-a numărat și “Here Come The Aliens“, apărut în luna martie a anului trecut. De această dată, solista britanică a scos primul ei album live din carieră, un dublu CD cu înregistrări din mai multe concerte, care captează pe deplin magia care se declanșează la recitalurile solistei. 

Periplul prin succesele Kim Wilde începe cu Stereo Shot, melodie care face parte din seria „proaspătă“ a șlagărelor artistei, după care ascultătorul este „bombardat“ cu „Water on Glass“, una din compozițiile care se regăsesc pe albumul de debut Kim Wilde. Orchestrațiile izbutite și vocea inconfundabilă reies și din „Never trust a stranger“ piesa de pe albumul „Closer“ din 1988, dar și din actuala „Kandy Krush“. Prima cireașă de pe tort sosește odată cu „Cambodgia“ – o melodie care de-a lungul anilor a fost reluată printre alții și de Apoptygma Berzerk sau Scooter – care spre final are parte de un public entuziast, bătăi de picioare în podea și un adorabil „encore“ în care Kim Wilde mulțumește publicului din Paris într-o manieră cât se poate de...acustică și drăgălașă. Printre momentele „lente“ care îi permit solistei să își etaleze pe deplin calitățile vocale se numără „Rosetta“, o melodie care are toate atu-urile să te cucerească din primele ei acorduri. „View from a bridge“ și „Chequered Love“ sunt alte momente în care e musai să ai pielea de găină dacă știi versurile. La fel ca și în momentul în care asculți varianta ei a binecunoscutului hit "You Keep Me Hangin' On" (The Supremes).  Pe final, Kim Wilde ne spune good bye și „ tchuss“  cu o variantă demențială a celebrului „Kids in America“,cu un final exploziv care nu are cum să te lase indiferent. . 


Când asculți discul ăsta nu ai cum să nu îți reamintești de vremurile când publicul cânta alături de artiști la concerte. Când fețele celor prezenți radiau fericire și când nimeni nu era preocupat să transmită live pe facebook evenimentul. Când lumea trăia pentru muzică, ca într-o famile fericită. Recunosc, Kim Wilde face parte din categoria guilty pleasure. Dar e de ascultat și pentru cei care n-au avut postere în cameră cu sexoasa blondă care făcea ravagii în anii 80. Pentru cei care vor să guste un strop din muzica pop de calitate a anilor 80...

30 aug. 2011

Kim Wilde - Snapshots

Asteptari: In cazul in care n-ati trait in anii 80 e bine sa stiti ca Kim Wilde a debutat in 1981 cu Kids in America, melodie ce a fost inclusa pe albumul omonim de debut care a mai generat slagare memorabile de genul Water on glass sau Chequered Love. Snapshots este albumul cu numarul 12 din cariera ei, care vine la un an dupa Come out and play.

Rezultat: Incep cu o confesiune: imi place de Kim Wilde. In cazul in care n-as fi casatorit, poate as lua-o de nevasta. Sa-mi cante View from a bridge, sub dus. Mi-a placut si precdentul ei album Come out and play. Dar de data asta, gata! A calcat serios pe bec! Nu stiu altii cum sunt, dar eu m-am cam saturat de albumele cu cover-uri. E drept, cateva din ele au fost cat se poate de reusite, dar partea proasta este ca acestea s-au inmultit nepermis de mult.

6 oct. 2010

Kim Wilde - Come out and play

Asteptari: Kim wilde si-a inceput cariera muzicala acum 29 de ani, cand Kids in America a devenit un slagar al vremurilor numite generic „new wave”. Vremurile bune ale solistei s-au intins pana spre 1987 cand a ajuns in fruntea topurilor cu You keep me hanging on. Incepand din 1988 Kim Wilde este o gradinareasa, iar Come out and Play este al 11-lea album din discografia solistei.

Rezultat: Se spune pe buna dreptate ca gaina batrana face o ciorba buna. Iar MILF e un concept cat se poate de la moda. Kim Wilde implineste in luna noiembrie a acestui an 50 de ani, dar reuseste cu acest album sa le dea peste nas la capitolul dinamicitate si originalitate multor vedete prefabricate din „pop”, care au cu doua trei sau patru decenii mai putin de viata. N-as putea identifica cu precizie care este secretul reusitei acestui album care poate fi socotit „adevaratul” comeback al solistei. O combinatie ucigatoare intre elemente rock si chichite folosite pe scara larga si in muzica pop de astazi? O atitudine usor „punk” dublata de o maturizare de inteles? Combinatia dintre vremurile cand Depeche era o trupa axata pe synth-uri si refrene trendy si azi? Probabil ca toate acestea la un loc ii confera acestui disc un statut aparte: muzica buna, indiferent de etichete.

Pare a fi SF, dar discul asta nu prea are momente neizbutite. Desi „de toate pentru toti” nu mai e un slogan celebru, amatorii mai multor stiluri muzicale pot fi vrajiti pe deplin de aceste melodii. Fie ca vorbim de Hey you (care a „imprumutat” riff-ul de chitara din Personal Jesus – ul celor de la Depeche Mode) sau Get Out (fara indoiala cireasa de pe tort), noile creatii ale solistei se recomanda a fi melodii de exceptie. Pe ici pe colo, alaturi de sound-uri retro constructiile sonore sunt imbogatite cu aranjamente ultra – moderne, din categoria Sophie Ellis Bextor sau September, de exemplu. Si momentele calme ale albumului au consistenta, Loving you more fiind de exemplu o balada de nota zece. Magnetul principal al discului este insa superba amestecare a sound-ului new wave – rock din anii 80 si beat-urile actuale din ceea ce s-ar putea numi dance – pop.  Chiar daca o tona de artisti au incercat sa impace taberele de rock si pop de-a lungul timpurilor, Kim Wilde e „the one”. Ea reuseste sa atace ambele stiluri cu mult bun – gust, astfel incat niciunul din elenu-si pierde din stralucire. Inca de la primele acorduri ale piesei cu numarul unu pe acest disc, King of the world, e clar ca aceia care au devorat albumele de inceput ale solistei au toate motivele de bucurie. E un start cat se poate de fericit care te face sa ciulesti urechea tare de tot la ceea ce urmeaza. Si merita pe deplin fiindca pe aici se mai regasesc Greatest Journey alaturi de solistul celor de la Heaven 17, Glenn Gregory sau My wish is your command, o piesa care poate fi inclusa in ipotetica clasificare de „Billy Idol in varianta feminina”. Unicul moment inexplicabil este finalul discului, Jessica fiind cu siguranta o piesa la care nu te astepti din partea solistei. Alegerea producatorilor de a scoate ca single de promovare a albumului melodia Lights down low nu consider ca a fost foarte inspirata. Nu e o piesa rea, dar  cu siguranta e sub multe alte compozitii de pe aici.

Cu 15 ani in urma Kim Wilde a reusit sa scoata un disc cat se poate de insipid ce poarta numele de Now & Forever. In 2006 discul ei Never Say Never a fost pe jumatate promitator. Dar acum, avem o Kim Wilde back in business de-adevaratelea iar Come out and play merita toate laudele! Si daca in timpul acestei auditii aveti cateva flashback-uri sonore ale unor piese ca Chequered Love,  Cambodia" sau "View From a Bridge", nu-i nici un bai! E efectul Kim Wilde. 

Recomandari: Come out and play se poate administra in orice doze oricarei categorii de varsta. Rezultatul, buna dispozitie, e garantat. Categoric nu are efect garantat pentru toata lumea, dar odata cooptat, microbul Kim Wilde este unul cat se poate de placut.