Asteptari: Nu stiu cum sunt altii, dar pentru mine hitul acela care spunea All I wanna do is have some fun /I got a feeling I'm not the only one a ramas inclus in categoria „dragalas“, in ciuda faptului ca ulterior, posesoarea a nu mai putin de noua premii Grammy nu m-a convins defel. Sheryl Crow se afla la cel de-al 7-lea album solo, care conform titului are cate ceva din influentele Memphis-ului.
Rezultat: Indubitabil, in cariera oricarui artist exista momente stralucite, portiuni neutre si reale deraieri de la actul artistic, percepute destul de diferit de armata acelora carora le sunt destinate melodiile cu pricina. 100 Miles from Memphis face parte din discurile cu adevarat bune din cariera solistei care a debutat cu fulminantul Tuesday Night Music Club, ce a inclus All I wanna do. Se prea poate sa nu se ridice la inaltimea acestuia, dar este undeva pe aproape, oricum. Categoric, dincolo de instrumentatie si flerul componistic, ceea ce face toti banutii in acest caz e vocea. Care stie sa fie cand copilaroasa, cand al naibii de sofisticata. E un disc bun, chiar daca e cat se poate de previzibil. Dar, la urma urmei, doar nu v-asteptati ca Sheryl Crow s-o ia pe urmele La Roux, nu?
Filmul acestui disc este o excursie in epoca pe cand Sheryl se visa sa devina o vedeta. Asadar, un disc „soul” in adevaratul sens al cuvantului. Care cuprinde un cover dupa Jackson Five (I Want You Back) si chiar si o prelucrare incredibil de izbutita a piesei Sign your name a lui Terence Trent D Arby. Care desi este realizata cu Justin Timberlake – acest Darth Vader al muzicii moderne pop – este ridicol de interesanta. Poate chiar merita amintita ca fiind unul din cele mai interesante momente ale acestui disc. Excursia cuprinde opriri in zona country – rock-ului atat de trendy in Statele Unite ale Americi dar si in statia reggae, in melodia Eye to eye, care beneficieaza de chitara lui Keith Richards. Exista chiar si putin gospel in mirifica Long Road Home, iar pentru cei care vor asculta cu urechile ciulite piesa Peaceful feelings exista sansa sa recunoasca oarecari similitudini cu All I wanna Do.
Stimati audiofili, albumul semnat Sheryl Crow nu are momente stelare dar este conform asteptarilor. Asta in cazul acelora care nu gusta experimentele. E rock, pop, soul si alte cele in stare pura, gustabil in cantitati maricele. Nu trebuie sa uitam topping-ul – minunata voce a solistei de 48 de ani. .
Recomandare: Un disc ideal pentru o dupa – masa linistita stropita cu chestiuni americane din categoria bun – gust.