28 feb. 2013

Autre Ne Veut - Anxiety

Autre Ne Veut - Anxiety
Weird este un cuvânt britanic care dincolo de traducerea lui în straniu sau ciudat exprimă cât se poate de elocvent ideea care îţi încolţeşte în minte în cazul în care asculţi cu urechile ciulite albumul Anxiety, inventat de Arthurs Asin, un producător muzical care se ascunde sub numele de Autre Ne Veut. După ce s-a remarcat cu un disc omonim acum trei ani, americanul care a pus cap la cap piesele acestui material discografic reuşeşte din nou să spargă barierele printr-un material discografic care dincolo de inovaţiile stilistice e completat şi de un mesaj cât se poate de coerent. Dacă tot am amintit de inovaţii, e momentul să fac totuşi o precizare: deşi multe chestii de aici sunt cât se poate de interesante, la urma urmei nimic nu e original. Şarmul acestor piese constă mai degrabă în faptul că tipul acesta nu ezită să amestece în aceeaşi găleată o sumedenie de influenţe. Aparent, dacă e să judeci după beat-ul pieselor, melodiile astea pot fi încadrate lejer în ceea ce numim azi R & B.

26 feb. 2013

Falty DL - Hardcourage

Falty DL - Hardcourage
Cel de-al treilea album al producătorului american Drew Lustman al cărui pseudonim muzical este FaltyDL are ceva straniu în el încă din piesa de debut "Stay I'm Changed". Deoarece în aşa – numita muzica alectronică urechea caută cu disperare diverse repere, piesa asta e una care „dă tonul“. Uşor melancolică, dar pe alocuri cât se poate de zglobie, melodia asta are rolul de a te introduce cât se poate de bine în lumea ciudată a americanului care a „trecut“ cu ocazia asta în tabăra celor de la Ninja Tune, un record – label care spune destul de multe celor avizaţi. Singura melodie care beneficează de voce pe acest disc, realizată alături de Ed Macfarlane din Friendly Fire e cât se poate de confuză la-nceput, dar reuşeste să te vrăjească cu nişte beat-uri de garage – music atent selecţionate. Poate fi considerată un punct de atracţie al acestui disc, dar cu siguranţă nu este the best. "Straight & Arrow" geme de arome funky dar nu duce lipsă nici de sunete care te duc cu gândul la un soi de ping – pong între house şi techno.

21 feb. 2013

Rock Candy Funk Party - We want groove

Rock Candy Funk Party - We want groove
Pe bune, nu ştiu cu ce se hrăneşte Joe Bonamassa în ultima vreme, dar activitatea sa e una de neoprit. Doar în ultimii patru ani a lansat tot atâtea materiale de studio sub nume propriu, încă patru albume alături de băieţii de la Black Country Communion şi nişte DVD-uri şi live-uri. Pe lângă astea, omul s-a alăturat unui grup care poartă sugestivul nume Rock Candy Funk Party. Şi cum ai vrea să sune un disc care e intitulat We Want Groove? Ei bine, dacă asculţI cu urechile destupate primul single extras „Octopus-e“ orice urmă de îndoială  e de prisos. Echipa formată din Joe Bonamassa (chitară), Ron DeJesus (chitară), Mike Merrit (bass), Renato Neto (Keyboards) şi Tal Bergman (tobe şi producer) amestecă la marea artă groove-ul anilor 70-80 de funk cu niscaiva improvizaţii jazz, iar pe ici pe colo materialul e burduşit şi cu influenţe rock.

18 feb. 2013

Foals - Holy Fire

Foals - Holy Fire
Unele melodii reuşesc să ţi se strecoare sub piele şi implicit îţi zbârnâie instanaeu în lobul urechii, aşa tam – nesam, fără nicio pregătire preliminară. Aşa am păţit eu cu My number, noul single extras din al treilea material discografic al celor de la The Foals, numit Holy Fire. Chiar dacă de o vreme încoace aşa numitul indie ce se revarsă din zona Marii Britanii nu are darul de a-mi provoca oareşce emoţii, discul ăsta al băieţilor din Oxford este unul cât se poate de izbutit fiincă atinge într-un mod cât se poate de adecvat diverse zone stilistice ale muzicii actuale. Desigur se regăsesc rădăcinile unor nume britanice care au făcut istorie de genul Stone Roses, lucrurile astea fiind evidente încă din primul single scos din acest disc, Inhaler. Bad habbit te duce cu gândul undeva în zona Talking Heads, dar nu conteneşte să surprindă urechea şi cu niscaiva armonii mai des întâlnite în muzica dance decât în aceea în care chitările sunt în prim – plan.