31 ian. 2011

Hercules and Love Affair - Blue Songs

Asteptari: Una din dovezile conform careia americanii (mai) au ceva de spus si azi in muzica numita impropriu dance este Hercules and Love Affair, proiectul DJ-ului Andy Butler. Albumul de debut, aparut in luna martie a anului 2008 a daramat o sumedenie de bariere si a lansat pe orbita una din cele mai misto piese dance ale ultimilor ani, Blind. Blue Songs, incercarea cu numarul doi din visteria trupei contine 11 piese.

Rezultat: Pentru cei care se asteapta ca acest album sa aibe parte de un alt “Blind” vestile nu-s tocmai pozitive. Spre deosebire de creatiile de pe albumul de debut, de aceasta data spectrul este mutat din zona synth – pop Yazoo in epoca sfarsitului anilor 80, pe cand house-ul reprezenta un curent demn de toata stima.

Social Distorsion - Hard Times And Nursery Rhymes

Asteptari: In vremurile in care pe la noi la moda era Savoy cu Haiducul sau Rosu si Negru cu Alfabetul, prin America se nastea o noua trupa de punk – rock numita Social Distorsion. Vorbim de 1978, cand Sex Pistols scosese deja cu un an inainte God Save the Queen. Hard Times and Nursery Rhymes vine la aproape opt ani de la precedentul Sex, Love and Rock 'n' Roll si cuprinde 11 piese tipice pentru trupa lui Mike Ness. 

Rezultat: Desi la prima “strigare” discul asta suna ceva mai linistit, si de aceasta data oamenii astia au reusit sa creeze un album onest, numai bun de pus in rama. Mike Ness si colegii sai suna cat se poate de matur si se da o importanta aparte detaliilor sonore care fac ca orice disc sa sune “profi”. 

26 ian. 2011

Joan As Police Woman - The Deep Field

Asteptari: Joan Wasser a luat lectii de pian de la varsta de 6 ani, iar doi ani mai tarziu s-a apucat si de vioara. Ajunsa la varsta de 40 de anisori, solista care si-a tras un pseudonim inspirat din serialul politist Police Woman, a ajuns la albumul cu numarul trei din cariera, ce cuprinde zece piese lunguiete incadrate de specialisti in perversul cuvant numit “indie“.

Rezultat: Hai sa fim seriosi: cata inspiratie trebuie sa ai atunci cand iti fabrici numele dupa un serial politist care a rulat in anii 70?  Categoric, Joan politista nu isi propune sa reinventeze gaura de la macaroana. Chiar daca pluteste voit sau nu in apele “retro”, compozitiile astea nu fac parte din vechiturile care sunt scoase din cand in cand de la naftalina pentru a produce niste banuti. E un back in time mai altfel, menit sa creeze un Univers aparte, in care lucrurile nu-s defel spectaculoase, dar curg oarecum normal.

25 ian. 2011

Anna Calvi - Anna Calvi

Asteptari: Anna Calvi e o solista britanica care este inspirata de Messiaen, Ravel si Debussy. Luata in brate de o serie de critici si numita de BBC „una din sperantele acestui an“, Anna Calvi a strans zece piese pentru acest album de debut.
Rezultat: Daca aceasta recenzie ar fi una cu un singur cuvant, categoric acesta ar fi melodrama. Combinatia dintre muzica si drama care se revarsa din cele 39 de minute ale acestui album ajunge uneori la paroxism, dar per ansamblu avem de-a face cu un tablou interesant, cu o serie de elemente neprevazute, care inspira un aer misterios, care te tine captiv. Piesele solistei incep adesea cu o portie de romantism a la Chris Isaak, dupa care, in functie de stare, se arunca in lupta o sumedenie de mici monstri sonori care dau un aer adesea surprinzator compozitiilor.

24 ian. 2011

Brandt Brauer Frick - You make me real

Asteptari: In caz ca nu ati prins E.P.-urile lor anterioare, nu-I nici un bai: You make me real este cel mai bun mod de a intra in misterioasa lume creata de niste muzicieni care abordeaza ceva ce s-ar preta in descrierea de acustic techno. Albumul de debut al celor trei germani care se ascund in spatele acestui nume cuprinde noua piese.
Rezultat: Spre deosebire de tonele de muzica dans create de asa – numitii producatori de dormitor – cei care cu un laptop in brate scot remixuri pe banda rulanta si se plang ca industria e pe moarte – cei de la BBF au luat-o exact invers. Muzica techno a ramas, doar ca laptopul a fost inlocuit cu instrumente adevarate. Ce rost are, cand se gasesc sample-uri de orice fel, s-ar putea intreba unii? Ei bine, raspunsul sta in cele noua piese de pe acest debut.

Hobo Blues Band - Halj Meg És Nagy Leszel

Asteptari: Hobo Blues Band (HBB) este o formatie maghiara care activeaza din 1978 care si-a luat numele de la porecla de Hobo a initiatorului acesteia Földes László. Discul de fata reuneste sub aceeasi umbrela cateva din cele mai mari hituri ale formatiei, care pe data de 12 februarie va sustine ultimul concert din cariera, la Budapesta. In ziua cu pricina liderul trupei implineste 66 de ani iar formatia are 33 de ani vechime! 

20 ian. 2011

Celluloide - Hexagonal

Asteptari: Celluliode este o trupa franceza ce  activeaza in zona synthpop de prin 2002, an in care a debutat cu albumul Naive Heart. Noul lor disc, Hexagonal, este al 5-lea material discografic din cariera si cuprinde un CD cu 11 piese si un E.P. numit C8b care cuprinde remixuri ale single-urilor Imprevisible si Coeur 8-bit plus cateva piese noi.
Rezultat: Pana la aceasta auditie mi-ar fi fost greu sa definesc termenul de sunet hexagonal. Misterul a fost lamurit odata cu acest album care imi aduce aminte printre sunete de antenele comune de pe blocuri, Europa Libera si nu in ultimul rand de blonda de la Denis i Denis.

19 ian. 2011

Salem - King Night

Asteptari: Sa tot fie vreo doi anisori de cand amatorii de muzici ciudate au facut cunostinta cu Salem. E un fel de a spune, caci la inceput nu se stia cine e in spatele acestui nume care a repurtat un succes deosebit cu E.P-ul numit Yes I Smoke Crack. Odata cu aparitia albumului de debut am aflat ca trupa Salem este compusa din John Holland, Heather Marlatt si Jack Donoghue.

Rezultat: Rar ti-e dat sa asculti un disc atat de straniu ca acest King Night. Albumul asta sta pitit de ceva vreme in coltul acela cu “trebuie sa scriu ceva despre el”, dar de mai multe ori dupa ce m-am apucat de aceasta recenzie, inspiratia pur si simplu a facut pasi. Asadar, ne-am inteles: discul asta e cat se poate de fantasmagoric.

18 ian. 2011

Gianna Nannini - Io e te

Asteptari: Unele lucruri nu se schimba niciodata. Cu mai bine de trei decenii in urma, prin 1979, Gianna Nannini scandaliza Italia cantand despre masturbare pe albumul California. Ajunsa acum la varsta de 54 de ani, nonconformista solista a ales sa isi expuna sarcina pe coperta noului ei album Io e te. Proaspata mamica ce a fost criticata fiindca a ales sa nasca la o varsta inaintata are aici 11 piese noi – noute si un cover dupa Nel Blu Dipinto Di Blu.

Rezultat: Primul cuvant care-mi vine in minte atunci cand ma gandesc la Gianna Nanini este stabilitate. Chiar daca in mare parte abordeaza un registru cat se poate de previzibil, simplitatea orchestratiilor te improspateaza instantaneu. Vocea a ramas la fel de ragusita si unica, iar aranjamentele sonore sunt cat se poate de conservatoare. E un  conglomerat “made in Italy“, dar in acest caz melodiile previzibile nu plictisesc.

17 ian. 2011

White Lies - Ritual

Asteptari: Echipajul White Lies a ajuns in atentia melomanilor din intreaga lume exact acum doi ani, cand To loose my life a reusit sa faca valuri in borcanul etichetat ca alternative – rock din Marea Britanie. In acelasi an baietii au fost numiti cea mai promitatoare trupa de catre revistele britanice Mojo, Q si NME, intr-un consens destul de rar intalnit in presa muzicala.

Rezultat: Oamenii astia merita sa devina cel putin la fel de cunoscuti ca si Coldplay, de exemplu, chiar daca stilistic comparatiile in cazul lor se indreapta mai mult spre Editors sau Interpol.

16 ian. 2011

Nolwenn Leroy - Bretonne

Asteptari: Dupa ce a castigat un concurs de tinere talente, Nolwenn Leroy a facut doua albume cat se poate de pop, iar in luna decembrie a anului 2009 a scos un disc mai spre acustic. Pentru acest al 4-lea disc solista de 28 de ani a abordat muzici din regiunea in care s-a nascut, plina de influente celtice.

Rezultat: E cat se poate de reconfortant sa te apuci de o auditie fara sa ai nici un fel de asteptari. Inainte de primele acorduri ale piesei numite Tri Martolod, recunosc, n-aveam nici cea mai vaga idee ce e cu Nolwenn Leroy. Insa inca de la primele acorduri ale piesei cu pricina, zbang! E sentimentul ala de deja – vu.

14 ian. 2011

Igor Boxx - Breslau

Asteptari: Igor Boxx este unul din cele mai cunoscute produse de export pe plan muzical ale Poloniei. Pe numele sau adevarat Igor Pudlo, muzicianul este component al trupei Skalpel, care a scos doua albume la celebra casa de discuri britanica Ninja Tune. Albumul solo al lui Igor –aparut tot acolo - are ca tematica celebra batalie din Breslau (Wrocław), desfasurata in cel de-al doilea razboi mondial.
Rezultat: Feeling-ul meu dupa auditia acestui disc este acela ca Igor Boxx foloseste celebra batalie ca un simplu pretext pentru o inclestare a unor armate reprezentate in acest caz de stilurile muzicale.

13 ian. 2011

Duffy - Endlessly

Asteptari: Cu 6 milioane de discuri vandute din albumul de debut si un premiu Grammy (plus trei Brit Awards-uri) solista galeza Aimée Ann Duffy a reusit sa creeze ceva valva acum doi ani. Pentru discul de fata Duffy a apelat la serviciile lui Albert Hammond, compozitor al carui fiu se poate lauda cu functia de chitarist in trupe The Strokes.

Rezultat: Sportul international de a aplica etichete pe orice fel de muzica a generat in cazul Duffy niste comparatii mai mult sau mai putin bizare: a fost comparata cu solista Lulu, i s-a pus stampila de solista din epoca „post Amy Winehouse“ sau „o noua Adelle“.

12 ian. 2011

Shackleton - Fabric 55

Asteptari: Sam Shackleton este unul din cei mai enigmatici producatori din Marea Britanie (dar care s-a mutat la Berlin) care si-a castigat faima pe vremea cand dubstep-ul nu era nici pe departe atat de popular. Muzicianul a condus fraiele casei de discuri Skull Disco, iar cele 22 de piese incluse pe acest mix sunt melodii noi sau rearanjate pentru aceasta calatorie sonora cat se poate de extravaganta.

Rezultat: Spre deosebire de marea majoritate a mixurilor prezente pe piata, acest material discografic reuseste sa „te prinda“ din mai multe motive.

11 ian. 2011

Salvatore Adamo - De toi a moi

Asteptari: A fost o vreme in care Salvatore Adamo era un fel de Justin Bieber al muzicii pop. Diferenta e ca Adamo s-a nascut in anul in care la Stalingrad se dadea una din cele mai importante batalii ale celui de-al doilea razboi mondial. Iar Justin Bieber nu cred c-o sa mai cante la 67 de ani, varsta pe care Adamo a implinit-o in luna noiembrie. Muzicianul decorat cu distinctia de cavaler de catre regele Albert al 2-lea al Belgiei a vandut peste 100 de milioane de discuri, iar noul sau album vine la doi ani dupa ce precedentul disc- Le Bal Des Gens Bien – realizat cu ajutorul unor reprezentanti tineri ai industriei muzicale, a avut parte de un succes neasteptat, vanzandu-se in peste 300.000 de exemplare.


8 ian. 2011

OFF! - First Four EPs

Asteptari: Desi avem de-a face cu un grup care s-a format la sfarsitul anului 2009, membrii acestuia au o greutate aparte in lumea muzicii. Si asta pentru ca solistul lor este Keith Morris (Circle Jerks/Black Flag), Dimitri Coats (Burning Brides), Steven Shane McDonald (Red Kross) si Mario Rubalcaba (Rocket from the Krypt).

7 ian. 2011

Michael Cassette - Temporarity

Asteptari: Nimeni nu stie exact cine se ascunde in spatele hilarului nume de Mihai Caseta. E un fel de FFN (Formatia Fara Nume), singurul lucru cert fiind ca omul acesta are sediul in Finlanda. Incepand din 2005, sub acest nume au aparut cateva E.P.-uri cu oarecare succes, iar acum Michael Cassette si-a lansat si LP-ul de debut ce cuprinde 12 piese.

Rezultat: Din pacate, tot mai multe discuri din zona electronica sufera de sindromul „oscilant“. E drept, maladia se extinde si la alte genuri, dar exista o linie tot mai subtire care demarca sublimul de jalnic iar notiunea de „conceptie“ asa cum o stim noi din vremurile de odinioara si-a cam pierdut din semnificatie.

6 ian. 2011

Norzeatic si Khidja - Aici Acum

Asteptari: Desi se afla la primul disc scos impreuna, Norzeatic si Khidja sunt nume cunoscute in scena hip – hop autohtona. Norzeatic este fostul Vexxatu’ Vexx si se ocupa in aceasta ecuatie de lyrics &  Mic iar Rusu si Flore (ex - Khidja Clouds Society) au in grija productia, scratch-urile si restu chestiilor.
Rezultat: Nu fac nici un secret din faptul ca in linii mari hip – hop – ul romanesc nu imi inspira prea mare incredere. Exista mai multe motive care vin in spirjinul acestei afirmatii dar in principal aceasta „raceala“ e alimentata de saracia negativelor si nu are prea mari legaturi cu textele in sine. Ei bine, am inceput cu acest ocolis doar pentru a sublinia din start ca „Aici Acum“ este unul din cele mai reusite albume ale hip-hop-ului romanesc din ultima vreme.

5 ian. 2011

Tamikrest - Adagh

Asteptari: Exact ca si Tinariwen, Tamikrest e o trupa tuarega, originara din Sahara maliana. Pentru cei care au auzit vreodata de primii, garantez ca vor degusta pe deplin si albumul de debut semnat Tamikrest, un blues –rock cu un aer fierbinte de desert al unei formatii al carei nume inseamna in limba lor “coalitie”.
Rezultat: Desi Internetul a adus si o sumedenie de tampenii ridicate la rang de arta, il putem face raspunzator si pentru niste lucruri bune. Daca mai demult o colaborare muzicala intre un canadian si un neozeelandez parea un scenariu descris din opera lui Jules Verne, astazi aceste imbinari sunt cat se poate de la indemana. Ceea ce inseamna automat ca un disc cu muzica africana se poate creea lejer si-n Siberia. Cu toate acestea, un disc made in Africa va avea intotdeauna mai multa veridicitate, desigur.

4 ian. 2011

Bin-Jip - Enter

Asteptari: Desi s-a infiintat in cursul anului trecut, formatia maghiara Bin-Jip – care si-a luat numele din filmul coreean omonim – si-a creat deja o faima aparte in tara vecina, iar albumul lor de debut Enter a fost primit cu bratele deschise. Discul cuprinde 12 piese in limba engleza si a aparut atat in Japonia cat si in Ungaria.

Rezultat: Ce se intampla atunci cand o solista de jazz se intalneste cu un DJ care a castigat campionatul DMC al Ungariei? Se pune de o colaborare, evident. Iar rezultatul nu are cum sa nu fie unul greu de etichetat. Aparent ceea ce se aude aici are o legatura stransa cu atmosfera evocata de Portishead in anii 90.

3 ian. 2011

V.A. - Sixteen Fucking Years Of G-Stone Recordings

Asteptari: Spre deosebire de DJ-eii profesionisti, o buna parte a melomanilor nici nu baga de seama casa de discuri inscrisa in interiorul vreunui CD sau vinil. Asadar daca numele de G Stone Recordings nu va trezeste nici o reactie, nu-i nici un bai. Insa in cazul in care numele de Kruder & Dorfmeister – cei care sunt creatorii acestui label – nu va rezoneaza defel, inseamna ca va puteti considera fericitii posesori ale unor lacune in cultura voastra muzicala.

Rezultat: Chiar daca in zilele noastre termeni ca „revolutionari” sau „deschizatori de drumuri” si-au pierdut din amploare gratie nejustificatei folosiri a acestora, atunci cand afirmi ca Peter Kruder si Richard Dorfmeister sunt doua legende ale muzicii nu ai cum sa fii privit cu scepticism de nimeni.