OFF! - First Four EPs

Asteptari: Desi avem de-a face cu un grup care s-a format la sfarsitul anului 2009, membrii acestuia au o greutate aparte in lumea muzicii. Si asta pentru ca solistul lor este Keith Morris (Circle Jerks/Black Flag), Dimitri Coats (Burning Brides), Steven Shane McDonald (Red Kross) si Mario Rubalcaba (Rocket from the Krypt).



Rezultat: A fost odata ca niciodata, o preafrumoasa societate care a ajuns la ananghie. Era undeva la mijlocul anilor 70, cand cativa au inceput sa cante „fuck the system“ si asa s-a nascut punk – ul. Care mai apoi s-a diluat, s-a transformat, a evoluat. Astazi, mai mult ca oricand e nevoie din nou de atitudine. Din pacate, conceptul s-a diluat, dar din fericire hardcore-ul n-a murit. Cele 16 piese incluse pe albumul de debut al acestei super – formatii au darul de a te face sa crezi ca nu e totul pierdut. Emblematica voce a lui Keith Morris (solistul de la-nceputuri a celor de la Black Flag si a celor de la Circle Jets) este una cat se poate de „fresh”. Prea multe cuvinte despre acest material nu ar fi de zis: e good – old punk si hardcore, o muzica ce te teleporteaza pe plaiurile unui festival cu multa bere ieftina si freze „arici” chiar si daca asculti materialul tolanit in fotoliul camerei tale. Discul asta ma face sa-mi amintesc printre altele de senzationalul Exploited de la Periam – Port sau concertele de exceptie derulate in vremuri uitate in Centrul Cultural INCA. 

Dincolo de toate, sa fim intelesi, e un LP atipic. Nu are refrene slagaroase nu are parte de parti experimentale, nu genereaza etichete stilistice bombastice. Pur si simplu NU! Discul asta suna la fel de bine ca oricare alta bijuterie din aria punk-hardcore, iar piesele se invart in jurul unui minut. Asadar cele 16 piese totalizeaza ceva mai putin de 18 minute! Exact cat trebuie pentru o descatusare totala! Textele sunt cat se poate de agresive si nu si-au pierdut absolut deloc din farmec iar sound-ul reuseste sa fie la fel de „adevarat” ca cel al trupelor din care provin acesti oameni. E hardcore in stare pura, care suna cat se poate de brutal, dar e „unde trebuie“. Discul asta e adorabil mai ales in contextul in care majoritatea trupelor din scena „alternativa” cauta instrumentatii cat mai subtile dar care cumva duc lipsa hardcore-ului simplu, „de balta”, dar care e atat de esential uneori.

Recomandari: Tare as vrea sa vad reactia unuia care n-a ascultat never ever Black Flag sau Sex Pistols dupa auditia celor 16 piese. Carevasazica, are contraindicatii destule, dar daca cuvinte ca punk sau hardcore va suna familiar, e de bon ton sa ascultati asa ceva.