De ascultat

                                               Unul din primele lucruri remarcabile care-ţi „piuie“ în urechi după ce îi asculţi pentru prima oară pe sibienii care alcătuiesc trupa I’m the Trip este faptul că băieţii ăştia sunt cât se poate de „nervoşi“ în exprimare şi nu „merg“ pe linia „soft“ adoptată de multe găşti de rock din noul val românesc. Este oarecum şi de înţeles, fiindcă oamenii se învârt undeva în zona celor de la Queens of the Stone Age . Dealtfel, cu ocazia lansării acestui album care a avut loc la Manufactura în Timişoara, trupa şi-a încheiat recitalul cu un cover după gaşca lui Josh Homme . Un alt plus al trupei sibiene este acela că compoziţiile lor „împrumută“ diverse stiluri muzicale, dincolo de desert – rock fiind perceptibile şi acc...

Asteptari: Se stie, dar daca mai e nevoie de repeat, o facem! Nicholas Edward "Nick" Cave e un tip uns cu toate alifiile. Si-a format prima trupa in 1973 (care a devenit mai apoi The Birthday Party), iar incepand de prin 1984 navigheaza in acelasi ocean eclectic al muzicii alaturi de Bad Seeds. In plus, acum trei ani a mai pus de un proiect: Grinderman, acest „2” fiind asa cum s-ar astepta pana si un manelist, episodul secund al provocarii. Rezultat: Eternul sindrom de “dificil” care I se pune de obicei albumului numarul doi din istoria oricarui proiect e depasit cu multa eleganta de acest material care cuprinde noua piese una s-una. Epitetele pot curge la nesfarsit pentru un disc care e mai nervos decat prevede STAS-ul si aduce o serie de momente mirifice celor care stiu sa asculte cu ambele urechi o muzica izvorata din suflet. Fara indoiala, daca faceti parte din gasca care a devorat pe langa albumele muzicianului si romanele sale (deci aveti habar de cine...