23 iul. 2014

Adrian Enescu - Invisible Movies

Desigur, în momentul când ai în faţă un CD care îşi propune să treacă în revistă cele mai importante realizări ale unuia din cei mai cunoscuţi compozitori de coloane sonore de filme din ţara noastră, nu ai cum să nu „legi“ într-un fel sau altul aceste creaţii scrise pe portativ cu peliculele cinematografice pentru care au fost construite. Fără îndoială, pentru unii, compoziţiile din anii 80 cuprinse pe această compilaţie au reprezentat momente de reper şi au contribuit din plin la formarea muzicală a acestora. La fel de adevărat este că pentru subsemnatul, anii respectivi nu s-au derulat sub auspiciile muzicii autohtone, astfel încât în analizarea acestei compilaţii mă pot debarasa uşor de subiectivism. Dacă ar fi trebuit să scriu o cronică despre o compilaţie cu temele sonore ale programelor care se difuzau în anii 80 în Serbia şi Ungaria, cu siguranţă n-aş fi reuşit să rămân la fel de obiectiv. Una peste alta, dincolo de orice consideraţii, discul Invisible Movies merită să intre în colecţia oricărui meloman serios din această ţară pentru simplul motiv că documentează sonor „soundtrack“ –urile made in România din ultimii aproape 40 de ani. OK, poate e prea pretenţios termenul de soundtrack, căci câteva din piesele de p-aici sunt simple „acompaniamente“, dar aţi înţeles ideea. Cele 26 de track-uri alese pe acest CD care conţine mai bine de 77 de minute de muzică provin din ere cât se poate de diferite. Cea mai veche înregistrare este „Bietul Ioanide“ din 1977, iar cea mai nouă „Chira, Chiralina“, o piesă care va apărea în filmul regizat de Dan Piţa, care este o adaptare după romanul omonim scris de Panait Istrati, programat să apară în cinematografe în luna septembrie 2014. Departe de a fi răutăcios, trebuie să remarc faptul că primul moment interesant al discului se petrece la track-ul cu numărul doi, o mostră de bun simţ în care sound-urile electronice se împletesc într-un mod armonios, astfel încât tema „Concurs“ (1984) este una care te predispune la visare. Nu acelaşi lucru se poate spune despre primul track, „Femeia visurilor“, în care ascultătorul dă volens – nolens peste vocea Loredanei Groza. Noroc că tema filmului cu pricina apărut în 2005 are doar un minuţel jumătate. Rămânând la capitolul voci, compilaţia asta cuprinde câteva momente memorabile. În cele două secvenţe extrase din filmul Septembrie (1978), ascultătorul se poate delecta cu un inedit Mircea Baniciu şi Ileana Popovici, dar şi de prezenţa binecunosutului grup autohton 5T. Primul extras din coloana sonoră a filmului Pepe şi Fifi (1994) are niscaiva influenţe din Englishman in New York-ul lui Sting şi există destule momente în care urechile avizate pot sesiza şi armonii a la Vangelis, de-a lungul pieselor incluse pe album. Una din cele mai interesante creaţii de aici mi se pare a fi Umbrele soarelui, un film din 1986 despre un inginer agronom căruia îi moare soţia, ucisă de coarnele unui bivol. Desigur, printre track-uri fiecare poate avea surpriza să găsească câte ceva plăcut. Chiar dacă a vizionat sau nu filmele respective. Momente de real interes mi s-au mai părut Domnişoara Cristina (după ecranizarea romanului lui Mircea Eliade), Faleze de nisip (1983), Flori de gheaţă sau Sfârşitul nopţii. Unul din momentele care m-aş fi aşteptat să-mi declanşeze amintiri este Pruncul petrolul şi ardelenii, în care apare Mircea Romcescu. Din păcate, piesa cu pricina nu a reuşit să creeze emoţii defel. Una peste alta, ideea celor de la A&A Records de a aduna sub acelaşi „acoperiş“ creaţiile lui Adrian Enescu este cât se poate de bună, căci Invisible Movies este un disc care scrie o filă de poveste în istoria muzicii româneşti. Ar fi tare bine, ca pe viitor, melomanii să beneficieze şi de alte asemenea iniţiative, căci aşa numită industrie muzicală autohtonă are nevoie de „reconstituiri“ pentru a se aşeza pe baze solide.

2 comentarii:

  1. CREATIA MEA , DE ORICE TIP STILISTIC AR FI , FACE PARTE DINTRUN PROIECT PERSONAL , PE CARE L-AM NUMIT SIMPLU „SCURTE POVESTIRI-INVISIBLE MOVIES” . TOT CE AM COMPUS , SI VOI MAI COMPUNE , ESTE CUPRINS IN ACEST VOLUM . Arta compozitiei este petru mine o mare pasiune . Conditia de creator de muzica a fost cheia cu care am deschis multe usi si modul meu de supravietuire . Pentru mine muzica este ceea mai frumoasa si complexa arta . Pot sa ascult muzica la infinit . A fi compozitor inseamna rezistenta fizica si psihica . Sa nu te doboare nici insuccesele , dar nici succesele . Pina la sfirsit rezista numai cine iubeste cu adevarat arta . Compozitorul sta intro “chilie “ ( camera de lucru , studio ) Acolo frecventele ( muzicienii le alinta spundu-le “note” , le-au dat si nume , ca sa nu le uite ) se combina savant si subliminal . Asa iau nastere cintece , simfonii sau alte “povesti musicale ” . Fiecare sunet nou , sau combinatie de sunete , inseamna o victorie pentru compozitor . Dar vine si momnetul de foc . Muzica iese din “chilie “ . Imbracata de sarbatore , increzatoare in fortele ei de seductie , gata de lupta cu oricine . Pe termen scurt cistigatorul este publicul ( accepta sau nu produsul ) . Atemporal este numai compozitorul .

    RăspundețiȘtergere
  2. Coloana sonora din Pepe si Fifi este deosebita, din pacate nu gasesc pe internet intreg soundtrack-ul, exceptand un fisier de 30 secunde, care insa nu contine decat o tema din film

    RăspundețiȘtergere