Muzicianul se concentreaza asupra compozitiilor aparent din anii 70, care au ca tema dragostea si problemele vietii cotidiene. Teme prezentate intr-un mod banal, simplu, natural, fara brizbriz-uri sau artificii. Ceea ce este cert, e ca discul este unul care transmite emotii puternice. Poate prea puternice. Vocea lui Grant este una care emana melancolie cu nemiluita iar in unele cazuri seamana cu aceea a unui baietel care in prima zi de scoala e prea timid ca sa se prezinte in fata clasei. Am convingerea ca daca domnul John ar fi amestecat superbele balade cu niste piese cu mai mult “nerv” discul asta putea fi o capodopera.
continuare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu