Paul Simon - So beautiful or so what

Asteptari: Paul Simon este unul din cei mai faimosi muzicieni de origine maghiara, parintii lui fiind evrei din tara vecina. Prezent pe piata muzicala din 1965, pe cand era jumatatea duo-ului Simon & Garfunkel Paul Simon a pornit-o pe drum propriu in 1970. Pe parcursul carierei sale, a adunat 13 premii Grammy iar noul lui disc vine la cinci ani fata de precdenta sa realizare, Surprise.

Rezultat: Spre deosebire de capodopera lui numita Graceland, acest nou album nu are o linie predominanta. So beautiful or so what e un caleidoscop ce include mostre din chitarile a la Graceland, balade cat se poate de sensibile cu elemente de bluegrass si o sumedenie de elemente menite sa creeze o constructie sonora unica, asa cum numai Mr. Paul Simon stie sa faca.
Desi are parte de o diversitate cutremuratoare, albumul asta nu e un amestec de stiluri ci mai degraba o suma a lucrurilor care il intereseaza pe acest muzician.

Primul extras pe single din noul Paul Simon a aparut la sfarsitul anului trecut si poarta numele de Getting Ready for Christmas Day. Trebuie sa marturisesc ca e una din cele mai interesante piese dintre cele zece melodii care insumeaza 38 de minute de auditie. Sample-ul folosit in piesa vine tocmai din anul 1941, dar mood-ul melodiei este unul cat se poate de atipic, fiind unul folosit mai degraba de artistii care activeaza in diversele felii asociate muzicii electronice. Dealtfel nu ar trebui sa omitem faptul ca precdentul album al artistului a reprezentat intr-adevar o surpriza fiind realizat alaturi de ambientalul Brian Eno. The afterlife ataca temele prezente in afro – pop iar Dazzling Blue reuseste sa amestece niste influente indiene cu mici arome de blues american, rezultatul fiind unul cat se poate de corect.

Chiar daca nu ma numar neaparat printre adeptii melodiilor cu tenta lenta, aici am regasit niste mostre cat se poate de interesante de balade. Cum ar fi de exemplu Love and Hard Times, care se recomanda a fi un poem complex de ascultat cu prisosinta in momentele calme ale zilei. Nu stiu de ce, dar atmosfera pe care o emana aceasta piesa imi aduce aminte de capodoporele realizate odinioara de Frank Sinatra, chiar daca vocile celor doi sunt la mii de kilometri distanta una de cealalta. Poate am avut aceasta impresie doar din cauza felului in care producatorul acestui material a asezat puzzle-ul sonor. Fiindca acesta este nimeni altul decat Phil Ramone, cel care in trecut a avut ceva treaba si cu Frank Sinatra. Revenind la momentele senzuale ale acestui disc, e musai sa amintesc cate ceva si de Questions for the Angels. O piesa aparent mult prea siropoasa, dar care in interpretarea lui Paul Simon este cat se poate de onesta.
Vocea inegalabila a lui Paul Simon este cat se poate de neschimbata. In plus nu si-a pierdut nici abilitatile de a creea o atmosfera sonora unica. Discul asta e unul din cele mai bune albume din visteria lui Paul Simon, poate nu la fel de bun ca Graceland, dar cu siguranta pe undeva pe acolo.

Recomandari: Pentru toi oamenii care vor sa auda un material misto al unui artist genial, care poate fi comparat cu Bob Dylan, in toate privintele.