Trombone Shorty - For True

Trombone Shorty s-a apucat de cantat la trombon la varsta de sase ani avand norocul de a fi nascut in New Orleans, un taram cunoscut ca un soi de epicentru al Dixieland-ului, Jazz- ului si a Funk – ului, printre altele. Incepand din 2009, muzicianul care in buletin figureaza cu numele de Troy Andrews canta in grupul Orleans Avenue, iar primul sau pas solo, editat anul trecut sub numele de Backatown a fost un album care a poposit pe prima pozitie a topului Contemporary Jazz Chart realizat de Billboard. For true, este continuarea fireasca a discului care l-a adus in atentia melomanilor din intreaga lume, iar pentru ca discul asta sa faca valva, alaturi de el se afla o sumedenie de somitati in muzica. Lucru nu neaparat fericit, daca mi-e permis sa-mi dau cu parerea, caci din aceasta cauza avem parte de un disc de genul „all stars“. E drept, nu-i de colo colo sa-i ai pe acelasi album ca invitati pe Jeff Beck, Lenny Kravitz, Kid Rock sau Warren Haynes. Si lista nu se opreste defel aici.


Din pacate, episoadele sonore in care isi fac aparitia Lenny Kravitz sau Kid Rock sunt cat se poate de previzibile si nu reusesc sa impresioneze mai deloc. Adevaratele bunataturi din acest For True vin din portiunile in care urechea e bombardata cu acel tipic sound american ce imbina la fix funk-ul cu alte surate stilistice. Categoric, cireasa de pe tort este piesa numita Nervis, in care apar Cyril si Ivan Neville, componenti ai trupei The Meters, care au fost considerati pe buna dreptate cel putin la fel de misto si influenti ca si James Brown. Un alt moment care iese din monotonie este acela in care lucrurile aluneca spre un soi de soul combinat cu r and b modern in piesa Then there was you, cu aportul solistei Ledisi. Si tot in partea de laudat a discului se inscrie si Buckjump,  alaturi de Rebirth Brass Band, legendara trupa infiintata in 1982 in New Orleans. Aceasta din urma are o constructie sonora admirabila, fiind un amestec inspirat de  funk si jazz, care este condimentat cu flow-ul unui rapper local din New Orleans pe nume Fifth Ward Weebie. Chiar si single-ul Do to me (cu Jeff Beck) poate fi inclus in jumatatea buna a acestui disc, care are parte insa si de momente mega - previzibile ca Mrs. Orleans (cu Kid Rock), Big 12 sau Unc. For true are momente stralucite si portiuni mai putin reusite, dar per ansamblu se recomanda a fi un material discografic decent, demn de ascultat. Nu neaparat pe repeat, dar are cel putin trei track-uri demne de bagat in playlist-ul I – pod – ului personal.