Desi sunt in continuare mega – plictisit de fenomenul asta de “cover“ – uri care se manifesta in industria muzicala, trebuie sa recunosc ca exista unele chestiuni din aceasta arie care intr-adevar merita o atentie deosebita. Nu-mi plac incercarile de „copie la xerox“ si nici acelea in care mesajul initial al pieselor este cu buna stiinta denaturat, dar tresar cat se poate de pozitiv atunci cand descopar o viziune noua asupra unei piese arhicunoscute, care se incadreaza la categoria „bun gust“. Desi in pozele oficiale apar doar trei domnisoare, in componenta trupei maghiare Mrs. Columbo exista si un tobar care apartine sexului tare. Figura centrala a acestui proiect este Galambos Dorina, o finalista a concursului Megastar din tara vecina de prin 2003, care de aceasta data s-a concentrat asupra a 14 melodii mega – cunoscute, dintr-un spectru stilistic cat se poate de divers. Ceea ce este interesant, este faptul ca marea majoritate a acestor preluari au un iz aparte. Desi feeling-ul e ancorat in acustic si nu – jazz, pe ici pe colo urechea avizata poate sesiza si alte influente, iar rezultatul final este unul cat se poate de meserias. Ajunge sa asculti cu atentie varianta plina de swing si melancolie a melodiei celor de la Soundgarden – Black Hole Sun ca sa-ti dai seama ca fetele astea chiar au facut o treaba frumoasa. In ceea ce priveste conceptia, am impresia ca acest „amanunt” a fost lasat pe dinafara cu buna stiinta. Si asta pentru ca discul asta nu are o idee unitara, piesele sunt alese de parca ar fi favoritele personale ale membrilor trupei. Fie ca e vorba de varianta plina de sarm dupa The Way You Make Me Feel – ul lui Michael Jackson sau hainele de jazz cu care a fost imbracata piesa Lady, melodiile astea curg cat se poate de natural, iar vocea solistei are loc deplin de “desfasurare”. Printre surprizele sonore de aici se mai numara I Want To Break Free – ul celor de la Queen dar si Je Ne Veux Pas Travallier, aceasta din urma fiind poate unica piesa care n-are parte de un “tratament cosmetic” prea intens. Daca stau sa ma gandesc bine Light my fire – ul celor de la The Doors a fost cantata de cel putin 1.723 de ori in ultima vreme si includerea acestei piese aici poate n-a fost cea mai buna alegere, dar una din cele mai reusite preluari de aici este Come Together – ul celor de la The Beatles, piesa care in a doua ei jumatate ofera un jam – session instrumental de nota zece. Habar n-am ce legatura poate exista intre trei fete cucuiete si celebrul detectiv interpretat de regretatul actor Peter Falk, dar cu siguranta discul asta ofera o auditie mai mult decat agreabila oricui. Asadar, la ascultat!
„În clipa în care ai apărut / Eu nimic nu am mai vrut / Simplu am înnebunit / M-ai îmbolnăvit“. Sunt primele versuri care se fac auzite pe albumul formației Amala. Piesa cu pricina numită „Tu ești boala mea“ lămurește cât se poate de exact filmul formației care s-a născut în 1989 la Timișoara. Este vorba de acel rock clasic care făcea ravagii în vremurile în care muzica nu era numai despre showbusiness și-n care lumea nu se înghesuia să consume pe bandă rulantă produse muzicale insipide, incolore și inodore. Da, e un soi de remember the time care îi va unge la suflet pe cei care se intitulează rockeri. Pe lângă acest aspect, discul ăsta e și un fragment de istorie, căci această primă înregistrare oficială a formației timișorene cuprinde compoziții semnificative din negura timpurilor. Amala a fost creată de către Grujic Ljubisa, zis și , „Mișa, iar după o serie de schimbări de componență, reveniri și desfințări a reușit să lanseze materialul discografic de debut numit Românie Hai! D
Muzica instrumentală oferă creierului libertatea de a hoinări. Pe plaje care îți taie răsuflarea sau în locuri întunecate și tulburi, în funcție de emoțiile fiecăruia. Absența unei povești spuse în viu grai îți oferă spațiu pentru a îți impune și a crea propria interpretare. Eventualele cuvinte explanatorii visavis de muzica instrumentală sunt cât se poate de subiective. Din mai multe motive, principalul fiind acela că piesele cu pricina trezesc emoții diferite în sufletul fiecăruia. Pe bună dreptate, dealtfel. „I do say ...that...Every pain that you are receiving...Every challenge that you are facing / It belongs to the journey. And to aknowledge. To accept whatever life is throwing at you. And still have on your mind. That this is just a test., sunt cuvintele care însoțesc prima piesă a albumului. Ascultând cu atenție această compoziție involuntar m-am reconectat la superbele armonii muzicale executate odionoară de Roxy Music (și-n special în piesa India, inclusă pe albumul Avalon
Noul album al băieţilor care şi-au găsit şugubăţul nume de Toulouse Lautrec se înscrie perfect în „oala“ asta a aşa zisului alternativ – rock made in Romania în care se scaldă şi alte trupe. Exemplele pot curge pe bandă rulantă, dar sunt sigur că le ştiţi şi voi. Desigur, la un moment dat devine destul de frustrant faptul că majoritatea trupelor româneşti „din noul val“ nu pot ieşi defel din „linia“ asta a influenţelor extrase la greu din „indie“-ul britanic al anilor 90. Pe de altă parte, în comparaţie cu „restul lumii“ – a se citi alte trupe de rock din România care cred că muzica lor are ce căuta în anul de graţie 2015 într-o lume civilizată – sound-ul ăsta uşor demodat „afară“ este mega – modern, într-o industrie muzicală bolnavă rău, dar care oglindeşte într-un fel sau altul societatea în care trăim. Chiar dacă niciuna din piesele celor de la Toulouse Lautrec nu reuşeşte să te facă să exclami „waw“, noul material al bucureştenilor care au devenit cunoscuţi şi dat
Desi sunt in continuare mega – plictisit de fenomenul asta de “cover“ – uri care se manifesta in industria muzicala, trebuie sa recunosc ca exista unele chestiuni din aceasta arie care intr-adevar merita o atentie deosebita. Nu-mi plac incercarile de „copie la xerox“ si nici acelea in care mesajul initial al pieselor este cu buna stiinta denaturat, dar tresar cat se poate de pozitiv atunci cand descopar o viziune noua asupra unei piese arhicunoscute, care se incadreaza la categoria „bun gust“. Desi in pozele oficiale apar doar trei domnisoare, in componenta trupei maghiare Mrs. Columbo exista si un tobar care apartine sexului tare. Figura centrala a acestui proiect este Galambos Dorina, o finalista a concursului Megastar din tara vecina de prin 2003, care de aceasta data s-a concentrat asupra a 14 melodii mega – cunoscute, dintr-un spectru stilistic cat se poate de divers. Ceea ce este interesant, este faptul ca marea majoritate a acestor preluari au un iz aparte. Desi feeling-ul e ancorat in acustic si nu – jazz, pe ici pe colo urechea avizata poate sesiza si alte influente, iar rezultatul final este unul cat se poate de meserias. Ajunge sa asculti cu atentie varianta plina de swing si melancolie a melodiei celor de la Soundgarden – Black Hole Sun ca sa-ti dai seama ca fetele astea chiar au facut o treaba frumoasa. In ceea ce priveste conceptia, am impresia ca acest „amanunt” a fost lasat pe dinafara cu buna stiinta. Si asta pentru ca discul asta nu are o idee unitara, piesele sunt alese de parca ar fi favoritele personale ale membrilor trupei. Fie ca e vorba de varianta plina de sarm dupa The Way You Make Me Feel – ul lui Michael Jackson sau hainele de jazz cu care a fost imbracata piesa Lady, melodiile astea curg cat se poate de natural, iar vocea solistei are loc deplin de “desfasurare”. Printre surprizele sonore de aici se mai numara I Want To Break Free – ul celor de la Queen dar si Je Ne Veux Pas Travallier, aceasta din urma fiind poate unica piesa care n-are parte de un “tratament cosmetic” prea intens. Daca stau sa ma gandesc bine Light my fire – ul celor de la The Doors a fost cantata de cel putin 1.723 de ori in ultima vreme si includerea acestei piese aici poate n-a fost cea mai buna alegere, dar una din cele mai reusite preluari de aici este Come Together – ul celor de la The Beatles, piesa care in a doua ei jumatate ofera un jam – session instrumental de nota zece. Habar n-am ce legatura poate exista intre trei fete cucuiete si celebrul detectiv interpretat de regretatul actor Peter Falk, dar cu siguranta discul asta ofera o auditie mai mult decat agreabila oricui. Asadar, la ascultat! 
Comentarii
Trimiteți un comentariu