Miguel Migs - Outside the Skyline

Desi a produs o sumedenie de remixuri pentru nume mega – variate ca Britney Spears, Lionel Richie sau Macy Gray, atunci cand rostesti numele de Miguel Migs e clar ca te gandesti cu precadere la deep – house, un gen subapreciat prin tarisoara noastra din varii motive. Cel de-al treilea album solo al muzicianului din San Francisco care si-a inceput cariera ca si chitarist intr-o trupa cu influente africane si jamaicane curge cat se poate de lin oferind ascultatorului o mostra de eleganta dublata de melodicitate ucigatoare pe alocuri. Vina este impartita in mare parte alaturi de productiile domnului care a fost prezent acum trei ani si-n clubul timisorean River Deck si de invitatii care-si fac aparitia p-aici. Ar fi nedrept sa nu incep aceasta lista grozava cu o voce legendara care si-a pus amprenta pe productiile disco din vremurile de odinioara, Evelyn "Champagne" King, cea care a cantat printre altele celebrul Shame.
Prestatia ei din Everybody – care este totodata si primul single extras de aici – este una care merita aplauze prelungite si plecaciuni nenumarate si coloreaza cu un plus de sarm o linie melodica care nu are cum sa iti pice bine la sufletel. Ba poate chiar sa-ti aminteasca chiar si de Studio 54, in cazul in care ai prins vremurile cand pe meleagurile romanesti intr-o duminica circulau masinile cu numar par iar in cealalta cele inmatriculate impar. O alta figura cat se poate de cunoscuta acelora care nu se feresc de bossa nova este Bebel Gilberto, pe care s-ar putea s-o stiti din celebra Tanto Tempo, care aici isi face aparitia pe bucatica numita Zuzu.  Lisa Shaw, cea care a fost prezenta alaturi de artist si in prestatia lui din Timisoara coloreaza doua dintre piesele de aici – Breakdown si Lose Control – iar sound-ul deosebit de corect al americanului reiese in evidenta si in superba Life (cu Half Pint, o legenda a dancehall-ului) sau They dont know in care aroma de reggae este asigurata de Freddie Mcgregor. Un alt moment amazing este prezenta lui Capleton pe The System, o superba imbinare intre calitatea de nota zece a instrumentalului lui Miguel Migs si a prestatiei solistice. Se prea poate ca cei care sunt avizi neaparat de sound-uri moderne sa gaseasca mijloacele de productie ale acestui disc nitel din perioada back in time. Nimic mai adevarat, dar melodicitatea care razbate din cele 12 melodii are rolul de a te da pe spate. In vremurile in care termenul house a capatat o serie de valente mai mult sau mai putin fericite, Miguel Migs reuseste sa puna pe tapet un disc in care ai impresia ca totul e exact la locul sau. Recomand cu caldura acest album tuturor posesorilor de urechi bine spalate care au nevoie de  house burdusit cu mult – suflet. Sau pentru aceia care simt nevoia sa se delecteze cu o muzica electronica multi – aromata care nu a fost creata in ideea de a incinge ringurile de dans ale cluburilor asa –zis trendy din zilele noastre.