Zita Swoon Group - Wait for me

Daca va indoiti de veridicitatea expresiei conform careia muzica este un limbaj universal, think again. Conform unui studiu realizat pe membrii unui trib african care nu auzisera niciodata muzica din statele civilizate, acestia au fost in stare sa perceapa fericirea, tristetea sau teama din melodiile ascultate. Africanilor, care nu luasera niciodata contact cu alt gen de muzica decat cel de pe meleagurile lor, le-au fost puse piese din trei genuri muzicale distincte: muzica clasica, jazz si rock'n'roll.  Cercetarea a demonstrat ca toti au fost in stare sa perceapa cele trei stari emotionale din acordurile melodiilor ascultate. Dar oare chestia asta functioneaza si-n sens invers? Categoric. O buna parte din versurile discului care vi-l recomand cu caldura in recenzia de fata sunt cantate in limba Dyula (cunoscuta si ca Dioula), care se vorbeste in Burkina Faso.
Si asta pentru ca doi dintre muzicienii care au participat la realizarea pieselor sunt Awa Démé si Mamadou Diabaté Kibié. Awa este raspunzatoare pentru partile vocale iar Mamadou adauga niste sound-uri inedite de balafon, un instrument de percutie din Africa occidentala, asemanator cu xilofonul. Alaturi de ei se afla Zita Swoon Group, un colectiv de muzicieni din Antwerp condus de Stef Kamil Carlens, pe care rockerii din intreaga lume il stiu drept co-fondator al grupului Deus. Ceea ce face ca acest disc sa fie unul intr-adevar remarcabil este melanjul deosebit de izbutit dintre sonoritatile blues americane cu muyica traditionala din Africa Occidentala. Majoritatea celor 13 piese sunt structurate pe dialoguri, iar din cand in cand urechile melomanului sunt onorate si cu niste texte in engleza ale lui Stef. Pe plan sonor paleta este una cat se poate de bogata si chiar daca pentru inceput exista temeri cum ca aceste doua stiluri nu s-ar potrivi, pe parcursul auditiei e clar pentru toata lumea ca aceasta combinatie e una castigatoare. Din loc in loc, ai parte de un buchet de instrumente care iti provoaca o feerie auditiva, care este realizata si cu ajutorul unor colaboratori care coloreaza compozitiile cu elemente de percutie cubaneza, glockenspiel, banjo, chitara bass. Adeseori intregul amalgam o coteste cat se poate de serios spre pop, iar videoclipul piesei Sababu ar trebui sa va edifice complet asupra continutului acestui disc.  Una peste asta recomand acest material pentru acei dintre voi care sunt curiosi de o portie interesanta de melanj dintre doua stiluri care aparent sunt la mare distanta unul de celalalt. Chiar daca cu greu gasesti aici vreo piesa pe care s-o poti fredona, e o auditie cat se poate de simpatica si care te invigoreaza.