Pavement

Desi la vremea lor n-au avut succesul binemeritat, Pavement – ca si Velvet Underground de exemplu – au avut parte de o serie de muzicieni care le-au calcat pe urme si i-au citat mai apoi la capitolul influente. Cele 23 de piese alese pe spranceana constituie o ocazie excelenta de a face cunostinta cu una din cele mai interesante trupe ale rock-ului alternativ, discul fiind o auditie esentiala atat pentru acei care au prins sound-ul anilor 90 in rock, dar mai ales pentru armata de muzicieni nascuti in acea perioada si care se caznesc din rasputeri in zilele noastre sa scoata “altceva”.
Fiindca de-a lungul anilor eticheta de indie si alternative a fost aplicata unui numar impreionant de formatii, notiunea si-a pierdut demult din semnificatie. Pentru aceia care vor sa experimenteze din plin acest feeling, o recomandare cat se poate de fericita este albumul celor de la Pavement intitulat Quarantine, The Past. Dupa cum ii spune si numele e vorba de o compilatie cu piese alese pe spranceana din cariera de zece ani a trupei, aparuta exact la timp pentru a marca comeback-ul trupei. Care are loc printr-o coincidenta fasta taman la zece ani de la desfiintarea acesteia! Dincolo de istorie si cifre, e musai de retinut ca oamenii acestia au darul de a fi citati ca o trupa care a influentat o gramada de alte echipaje de acelasi fel in anii 90, chiar daca succesul lor comercial n-a fost remarcabil.


Dincolo de toate, trebuie sa notez din start ca este primul material retrospectiva al formatiei americane. Mai apoi, ca adesea oamenii astia au fost asemuiti ca fiind o copie a trupei britanice The Fall. La care se adauga “nebunia” unor experimente de genul celor incercate de Sonic Youth dar si de „moderatele“ sound-uri alternative ale unor trupe de genul Stone Temple Pilots. Pe langa piese mai cunoscute ca Gold Soundz, Cut Your Hair, Shady Lane, Trigger Cut, sau Summer Babe (Winter Version), se regasesc si cateva melodii extrase din E.P. –urile de inceput ale trupei. Atunci cand ai de-a face cu un best – of e greu de ales un moment culminant. Fiecare piesa are o magie aparte, reprezinta o piatra de hotar a evolutiei acelei trupe. In the mnouth a Desert sau Range life sunt piese destul de reprezentative, totusi, care amintesc pe ici colo de Smashing Pumpkins in vremurile lor bune. Iar pentru acei care asculta cu urechea ciulita cele 23 de piese si sesizeaza si similitudini cu trupe ca Dinosaur Jr. sau The Breeders, cu siguranta auditia este una de efect. Embassy Row suna – cel putin la chitari – de parca ar fi o piesa extrasa din repertoriul celor de la Television iar Cut your hair – cel mai mare slagar al trupei – e la fel de adorabil si astazi, fiind considerat dealtfel de revista NME drept una din cele mai influente hituri din zona indie din toate timpurile. 

Desi la vremea lor n-au avut succesul binemeritat, Pavement – ca si Velvet Underground de exemplu – au avut parte de o serie de muzicieni care le-au calcat pe urme si i-au citat mai apoi la capitolul influente. Cele 23 de piese alese pe spranceana constituie o ocazie excelenta de a face cunostinta cu una din cele mai interesante trupe ale rock-ului alternativ, discul fiind o auditie esentiala atat pentru acei care au prins sound-ul anilor 90 in rock, dar mai ales pentru armata de muzicieni nascuti in acea perioada si care se caznesc din rasputeri in zilele noastre sa scoata “altceva”.