Buddy Guy - Living Proof

-
Asteptari: La cei 74 de ani ai sai, Buddy Guy este socotit pe buna dreptate un pionier al blues-ului de Chicago, iar muzica lui a servit ca izvor de inspiratie pentru o sumedenie de artisti. Living proof este albumul cu numarul 26 din cariera legendarului artist.

Rezultat: Discul asta e unul cat se poate de spectaculos, daca nu prin altceva, macar prin simplul fapt ca incepe intr-o nota autobiografica cu o piesa care ne spune ca muzicianul are „74 Years Young“. Mai rar ti-e dat sa plonjezi intr-unn asemenea disc iar faptul ca Buddy Guy e o legenda vie se simte inca de la primele acorduri ale piesei cu pricina.

Mai departe, pe Thank Me Someday, ascultatorul face cunostinta cu o poveste in care artistul sublinieaza zgomotele create de chitara sa „homemade“ pe vremea cand era tinerel. Chiar daca stilistic, blues-ul abordat aici este cat se poate de clasic, materialul acesta are portiuni cat se poate de solide, cum ar fi On the road. Unul din cele mai superbe momente ale acestui disc este Stay Around A Little Longer, in care debutul este cat se poate de gospel cu „I thank the lord/for letting me stay around a little longer/I love the life I lead". Finalul piesei este unul cat se poate de maiestuos, in care BB King si Buddy Guy schimba nu numai chitari ci si cuvinte de apreciere unul la adresa celuilalt. Piesa care da titlul acestui disc este totodata dovada ca omului acestuia ii curge blues prin vene, fiind o mostra care descrie pe deplin acest stil muzical. Celalalt invitat de seama din aceste piese este Carlos Santana, care isi pune amprenta asupra chitarii in Where the blues begin. Fara a fi rautacios in vreun fel, piesa asta nu reuseste sa miste muntii din loc. Desigur, Santana isi face treaba cat se poate de bine, dar combinatia nu e tocmai reusita, piesa fiind dealtfel una din cele mai slabute ale acestui material. Cea mai apropiata melodie de rock, Too soon are darul de a invigora atmosfera si puncteaza cat se poate de bine atmosfera de concert. Si finalul este cat se poate de superb, Skanky fiind momentul in care Buddy Guy ne delecteaza cu niste solo –uri de chitara dementiale. Mai ales pentru varsta sa...

Recomandari: Pentru toti acei care stiu ca blues-ul nu e numai un sinonim al invechitului „senti”....

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Amala - Românie Hai!

-
Imagine
  „În clipa în care ai apărut / Eu nimic nu am mai vrut / Simplu am înnebunit / M-ai îmbolnăvit“. Sunt primele versuri care se fac auzite pe albumul formației Amala. Piesa cu pricina numită „Tu ești boala mea“ lămurește cât se poate de exact filmul formației care s-a născut în 1989 la Timișoara. Este vorba de acel rock clasic care făcea ravagii în vremurile în care muzica nu era numai despre showbusiness și-n care lumea nu se înghesuia să consume pe bandă rulantă produse muzicale insipide, incolore și inodore.  Da, e un soi de remember the time care îi va unge la suflet pe cei care se intitulează rockeri. Pe lângă acest aspect, discul ăsta e și un fragment de istorie, căci această primă înregistrare oficială a formației timișorene cuprinde compoziții semnificative din negura timpurilor.  Amala a fost creată de către Grujic Ljubisa, zis și , „Mișa, iar după o serie de schimbări de componență, reveniri și desfințări a reușit să lanseze materialul discografic de debut numit Românie Hai! D
citeste mai mult

Dixie Krauser - Kill Tumor

-
Imagine
  Muzica instrumentală oferă creierului libertatea de a hoinări. Pe plaje care îți taie răsuflarea sau în locuri întunecate și tulburi, în funcție de emoțiile fiecăruia.  Absența unei povești spuse în viu grai îți oferă spațiu pentru a îți impune și a crea propria interpretare. Eventualele cuvinte explanatorii visavis de muzica instrumentală sunt cât se poate de subiective. Din mai multe motive, principalul fiind acela că piesele cu pricina trezesc emoții diferite în sufletul fiecăruia. Pe bună dreptate, dealtfel. „I do say ...that...Every pain that you are receiving...Every challenge that you are facing / It belongs to the journey. And to aknowledge. To accept whatever life is throwing at you. And still have on your mind. That this is just a test., sunt cuvintele care însoțesc prima piesă a albumului. Ascultând cu atenție această compoziție involuntar m-am reconectat la superbele armonii muzicale executate odionoară de Roxy Music (și-n special în piesa India, inclusă pe albumul Avalon
citeste mai mult

Toulouse Lautrec - Dejun pe iarbă

-
Imagine
Noul album al băieţilor care şi-au găsit şugubăţul nume de Toulouse Lautrec se înscrie perfect în „oala“ asta a aşa zisului alternativ – rock made in Romania în care se scaldă şi alte trupe. Exemplele pot curge pe bandă rulantă, dar sunt sigur că le ştiţi şi voi. Desigur, la un moment dat devine destul de frustrant faptul că majoritatea trupelor româneşti „din noul val“ nu pot ieşi defel din „linia“ asta a influenţelor extrase la greu din „indie“-ul britanic al anilor 90. Pe de altă parte, în comparaţie cu „restul lumii“ – a se citi alte trupe de rock din România care cred că muzica lor are ce căuta în anul de graţie 2015 într-o lume civilizată – sound-ul ăsta uşor demodat „afară“ este mega – modern, într-o industrie muzicală bolnavă rău, dar care oglindeşte într-un fel sau altul societatea în care trăim. Chiar dacă niciuna din piesele celor de la Toulouse Lautrec nu reuşeşte să te facă să exclami „waw“, noul material al bucureştenilor care au devenit cunoscuţi şi dat
citeste mai mult