Zuccherro - Chocabeck

Asteptari: Dincolo de cifre, premii sau distinctii, Zucchero e un muzician italian care a reusit sa fie apreciat de catre colegii de breasla, chestiune dealtfel destul de anevoioasa atunci cand ne referim la industria plina de orgolii a muzicii. Zucchero Fornaciari a colaborat printre altii cu Joe Cocker, Stevie Ray Vaughan, Eric Clapton, Miles Davis sau Paul Young, iar noul sau disc Chocabeck vine la patru ani dupa precedentul Fly.


Rezultat: Am avut dintotdeauna un respect deosebit pentru muzica creata de Zucherro. Desi, acum trei ani muzicianul italian a reusit sa dea cu bata-n balta, cand a pus la cale un cover dupa Wonderful Life-ul lui Black. Nu neaparat fiindca n-am auzit si alte variante mai natange ale piesei cu pricina, ci pentru simplul motiv ca Wonderful Life e o piesa de care nu te atingi in nici un fel, capisci? Anyway, nimeni nu e perfect, chiar daca acest nou material discografic semnat Zucherro e cat se poate de aproape de a defini perfectiunea in pop. Plus rock si blues, dar asta e alta poveste.

Chocabeck are un start cat se poate de lent, iar primele patru piese iti dau impresia ca domnul care a implinit recent 55 de ani s-a domolit de tot. Din fericire, lucrurile capata mai tarziu o alta valenta, iar Vedo Nero e exemplul unei piese care se inscrie in canoanele refrenelor slagaroase made in Italy, fiind un pop mai mult decat decent, cum rar ti-e dat sa asculti in zilele noastre. Se prea poate ca dupa mai multe ascultari o ureche avizata sa sesizeze cateva similitudini cu celebra Gloria editata odata de Laura Branigan, dar piesa cu pricina e misto din cale afara. O alta perla nestemata a discului este balada Oltre le rive, in care vocea senzuala a artistului efectiv te unge la suflet. Chiar daca majoritatea pieselor se inscriu in chestii la care te poti astepta de la Zucherro, exista si surprize. Cum ar fi piesa care da titlul noului album, realizata in colaborare cu Brian Wilson. Desi aranjamentul instrumental poate fi inclus in categoria „cu putin praf”, rezultatul final e unul surprinzator, recomandandu-se a fi unul din cele mai reusite momente ale discului.

Chocabeck este un disc care apare in doua variante: una pentru piata italiana si cealalta internationala. Singura diferenta este aceea ca piesa Il Suono Della Domenica apare pe editia internationala ca Someone Else’s Tears, cu versurile scrise de Bono. De ascultat pe repeat ar mai fi si God bless the child plus single-ul E Un Peccato Morir. Interesant este ca Iggy Pop a scris versuri in engleza pentru doua melodii, dar niciuna n-a ajuns pe Chocabeck. Cu toate acestea, Spirit Together - varianta britanica a piesei care da titlul albumului – se poate auzi pe la niste radiouri. 

Recomandari: Fara indoiala Zucherro e un nume care are o armata de fani, care vor manca pe paine acest disc. Chocabeck poate fi ascultat cu lejeritate si de catre cei care dintr-un motiv sau altul nu s-au imprietenit inca cu piesele made in Italy, e o introducere cat se poate de decenta in „felie”....