Jennifer Lopez - Love?
Rezultat: A fost o vreme in care documentarele difuzate la TV aveau pe post de prezentatori persoane alese din categoria expertilor in domeniu. Desi n-au disparut complet din peisaj, astazi chestia asta e cat se poate de rara. Ca si posibilitatea de a vedea o veverita rosie alergand pe un bulevard central al orasului Timisoara. Cam asta e si probabilitatea ca un album scos de Jennifer Lopez sa fie comestibil.
In primul rand, vocea frumoasei soliste n-a fost niciodata unul din punctele ei forte. Trecand peste asta, solista care a avut un succes deosebit si ca actrita n-a reusit never ever sa aibe o traiectorie unica, invartindu-se intotdeauna in apele tumultoase ale muzicii pop, in care tendintele se schimba de la an la an. E drept, in trecut doamna care are acum 41 de ani a avut parte si de cateva momente aproape decente, cum ar fi If you had my love sau Waiting for tonight. Insa, vorba cantecelului lui Internullo, lumea si generatiile s-au schimbat....
Desi n-are absolut nici o importanta e fair – play sa amintesc ca printre compozitorii si textierii care se regasesc in noul album al solistei se numara RedOne, Lady Gaga, Taio Cruz, Lil Wayne, Pitbull si Tricky Stewart. Primul semn de intrebare reiese inca din primul track, On the floor. Daca pana si J. Lo are nevoie de sample-uri dintr-o melodie veche pentru a reintra in topurile actuale inseamna ca lucrurile nu stau deloc bine in aceasta industrie. Piesa cu pricina a imprumutat niste acorduri din Llorando Se Fue, cantata in original de Los Kjarkas. Nu, nu e nici o greseala, asta e piesa originala, care mai apoi a fost folosita si-n Lambada. Ceea ce e si mai trist este ca On the floor este cel mai bun moment al acestui disc, la realizarea caruia au contribuit niste nume respectabile ale industriei de profil de peste Ocean. Good Hit, I’m Into You sau Run The World sunt niste exercitii disperate de folosire a efectului de voce ce poarta numele de auto – tune. De prisos de adaugat ca aceste trei piese (si nu numai ele!) nu reusesc sa declanseze nici cea mai mica emotie. Nici melodia compusa de Lady Gaga, Hypnotico nu suna bine, fiind parca un euro – dance obosit al anilor 2000. Iar daca ajungi la piesa Papi si n-ai adormit inca, ai parte de un text intelectual cat curpinde: „Move your body, dance for your Papi“. Desigur, nimeni n-are pretentia ca cea mai hot femeie din lume sa ne cante despre acceleratorul de particule de langa Geneva. Dar sa ne lase in pace cu Papi, da? Daca stau drept si judec asijderea, textele de genul asta se completeaza cat se poate de armonios cu muzica asta repetitiva si lipsita de bun gust.
Recomandari: Pentru amatorii de muzica de genul „sa nu fie liniste”.... Daca va place sa va hraniti intelectul cu emisiunile profund culturale ale unor radio-uri de genul Zu, Kiss sau 21, nu ocoliti acest Love? In cazul in care stiti despre prima dragoste nu numai din carti, puneti urechea pe ceva mai serios....
Foarte buna recenzia. Parerea mea: Jennifer Lopez n-a fost niciodata genul de artist care sa straluceasca prin albume cap-coada, iar Love? mi se pare cel mai slab material lansat pana in momentul de fata. E plat si nu reuseste sa ofere prea multa diversitate, vocea nu e stralucita, ritmurile sunt reciclate si cam atat. Raman la parerea mea ca singurul moment in care J.Lo a stralucit cat de cat este albumul ei in spaniola - Como Ama Una Mujer - din pacate cel mai putin cunoscut CD lansat.
RăspundețiȘtergereBTW - sunt curios ce parere ai cu privire la noul album al Christinei Perri - lovestrong.
Mersi. Da, e slab rau, dar nu sunt deloc mirat de acest aspect....
RăspundețiȘtergere