Lady Gaga - Born this way
Rezultat: Consumul excesiv de gumă de mestecat fără zahăr poate cauza probleme digestive grave şi o pierdere în greutate accentuată, spun specialistii. Consumul excesiv de Lady Gaga poate cauza probleme si mai complexe. Si asta pentru ca muzica pe care o presteaza ea e cat se poate de chewing – gum. E stilul ciunga, o guma de mestecat pe care o consumi o data, dupa care o arunci dupa caz la gunoi sau daca iti lipsesc cei sapte ani de acasa o scuipi pe strada.
Amatorii de pop au avut asteptari cat se poate de mari. Sa auda o piesa care din primele ei secunde sa te dea pe spate. Sa te bulverseze. Verdictul: senzationalul lipseste cu desavarsire din Born this way. Asta nu inseamna ca piesele astea n-or sa devina mega – hituri. Odata ce vor fi difuzate in heavy – rotation, tot mai multi vor fredona parti din melodii.
Una din problemele muzicii pop din zilele noastre este aceea ca a devenit exclusiv un business. Desigur, arta are un oarecare „damf” de business dar atunci cand raportul dintre cele doua este inegal, ramai cu senzatia ca ceea ce ti se ambaleaza in notiunea de arta e creat doar pentru consum. Lady Gaga a devenit in scurt timp un adevarat magnet atat pentru cei care o ridica in slavi cat si pentru cei care o critica. Nu fac parte din nici o tabara, ceea ce s-ar traduce prin faptul ca am libertatea de a-mi exprima o parere neutra despre acest fenomen. Si cam care ar fi aceea? Ei bine, Born this way este un album care se poate asculta o data cap – coada fara prea mari dureri de cap, dar probabilitatea ca aceasta auditie sa iti imbogateasca in vreun fel sau altul viata este destul de redusa. Daca e sa compari Born this way cu albumele scoase de Britney Spears sau Jennifer Lopez (de exemplu), acesta se prezinta bine. Daca prin absurd te incumeti sa-l compari cu orice produs care nu are eticheta de mainstream pop, iti dai seama ca ai luat-o razna. Nu e nimic personal, e o muzica prefabricata cu o masinarie de marketing bine pusa la punct. Nu e genul care sa ma deranjeze, atata timp cat nu mi se baga pe gat zilnic. Si fiti sigur, acest lucru nu se va intampla. Mi-am luat masuri de precautie: evit radiourile comerciale si ele pe mine....
Mecanismul dupa care functioneaza treaba asta cu Lady Gaga sta in felul urmator: la prima auditie ai tendinta sa spui „nada“, nici o reactie. La a doua la fel, la a treia parca – parca ai impresia ca e o piesa complexa. Daca asculti si a patra oara o faci doar pentru a-ti da seama daca e o porcarie cat casa sau o piesa faina. Dupa a cincea auditie involuntar incepi sa canti si textul, iar mai apoi realizezi ca tocmai ai ascultat de sase ori melodia, deci are ceva in ea. Iar daca piesa cu pricina este rulata en – gros si la radio, lucrurile-s clare: ai devenit fan fara ca sa fi vrut acest lucru. Realizezi ca e nu e tocmai o creatie artistica, nu colcaie de creativitate. E parca un pic prea disco care se asculta pe la tara, un pic prea gay, un pic prea mult din orice iti trece prin minte. E....de toate si totusi nimic.
Spre deosebire de alte dati, acum sar peste faza cu momente tari si mai putin reusite. Nu exista aici nimic iesit din comun si nici execrabil. Atmosfera e un revival al anilor 90 care-ti aduce aminte de E – Type, Ace of Base si multe alte din aceasta felie. Sa nu uitam, muzica nu e totul aici. Balonul Lady Gaga e construit in jurul grandomaniei, personajul fiind parca o imbinare intre Madonna si Michael Jackson, pe plan mediatic. Avem oare de-a face cu imnul unei noi generatii? Nici pe departe. Ceea ce ni se ofera aici este insa o lectie de marketing. Carevasazica, e musai sa-ti vinzi produsul. Care nu e defel original fiindca aduna laolalta o sumedenie de tendinte folosite in trecut de multi altii.
Desi putea sa „alinieze“ o sumedenie de vedete la apel, Lady Gaga a preferat sa fie ea in centrul atentiei. Ma rog, exista aici nimeni altul decat Brian May, care „baga” la chitara pe piesa You and I. Si chiar si un saxofonist din trupa lui Bruce Springsteen. Exista si niste texte Mis canciones /Son de la re revolución Mi corazón/Me duele por mi generación / If you love me /We can marry on the west coast / On a Wednesday/En el verano o en agosto. Si tot in Americano finalul e apoteotic Don't you try to catch me/I'm living on the edge of the Law. Una peste alta, Lady Gaga e conform asteptarilor: pop in care s-au bagat tone de marketing.
Recomandari: Pentru amatorii de muzici consumabile la orice ora.
word!!!!
RăspundețiȘtergere