Mirrors - Lights and Offerings

Asteptari: Lights and offerings este albumul de debut pentru formatia britanica Mirrors. Discul a fost produs de membrii trupei in orasul lor natal Brighton si mixat in studiourile DFA din New York. Materialul discografic cuprinde zece piese.

Rezultat: Atunci cand apesi butonul de play al acestui CD esti lovit inca din primele acorduri de nuante de electro – pop a la Orchestral Manouvres in the Dark. Pe parcurs o sumedenie de aranjamente te duc cu gandul la eventuale asocieri cu Depeche Mode – ul de inceput sau chiar de Tears for Fears. Prima piesa memorabila a acestui debut care reuseste sa evoce atmosfera anilor 80 de synth – pop este Into the heart.
E momentul cand vocea solistului creeaza o simbioza perfecta cu aranjamentele instrumentale, un posibil hit al celor de la OMD care n-a fost scris niciodata, o melodie care iti ramane intiparita in minte oricat ai vrea sa scapi de ea. Write through the night in schimb paseste in ambianta sonora a celor de la Alphaville, iar Way to the end are parte de unul din cele mai energice synth-uri auzite in ultima vreme, chiar daca pe alocuri “rezolvarile” vocale nu se ridica la inaltimea asteptarilor, mai ales datorita unui obsesiv “one, two, three, four, five“ repetat pe refren. Cea mai interesanta piesa din acest debut mi se pare a fi Hide and Seek, un melanj de vechi si noi care aduce mai mult a Killers decat a 80s. Piesa cu pricina este una cat se poate de euforica in care fiecare element e exact acolo unde trebuie si merita sa devina un slagar de top in viitorul apropiat. Subtile influente din visteria celor de la The Cure se regasesc in piesa Something on your mind. Searching in the wilderness in schimb are parte chiar si de cateva reprize de “spoken word”. Spre deosebire de multe din materialele discografice actuale, componenta track-urilor de pe acest debut este tocmai inversa: primele doua piese sunt “balast” iar restul sunt o insiruire adorabila de electro a la 80s si beat-uri antrenante.

Chiar daca nu este un album care sa te dea pe spate in intregul lui, debutul celor de la Mirrors este unul de apreciat datorita spiritului lui. Spuneam nu demult (la cronica discului Hurts) ca parca e prea mult 80s in muzica actuala. Ei bine, ma vad nevoit sa rectific: tot mai multi apeleaza la spiritul acelor ani pentru a readuce melodia pura in compozitiile pop. O fi bine, o fi rau, cine stie? Cert este ca Mirrors suna adorabil iar Hide and Seek si Way to the end sunt adevarate comori.

Recomandari: Daca va place muzica 80s, cu bunele si relele ei. Neaparat de ascultat pentru fanii O.M.D.!