The Liberators - The Liberators

-
Asteptari: The Liberators e o formatie australiana care cuprinde nu mai putin de zece instrumentisti, printre care se numara si cativa maestri ai unei alte trupe din aceeasi tara, Dojo Cuts. Albumul de debut al echipajului care „ataca” cu maiestrie ritmurile afro – funk cuprinde zece piese.
Rezultat: Avand in vedere ca printre „protectorii” noului super – grup australian se numara Amayo (liderul trupei americane Antibalas) si Gilles Peterson (BBC Radio One), e clar pentru toata lumea ca acest produs are toate sansele sa devina unul hot. Printre numele care apar ca invitati speciali la partea vocala se numara legendarul JoJo Kuo (care a mai colaborat printre altele cu Fela Kuti sau Daktaris), Roxie Ray (Dojo Cuts) si Afro Moses (Ghana). Ca si stil, discul asta se invarte in lumea  afrobeat si funky – jazz, fiind un soi de omagiu adus muzicii anilor 70.

Ceea ce face ca acest afro-funk pregatit in Australia sa fie un soi de cocktail Molotov este o sectiune de instrumente de suflat absolut terifianta. Care este sustinuta asa cum trebuie de chitari funky si niste percutii naucitoare. Oamenii astia suna ca un echipaj de veterani, desi esi sunt impreuna de mai putin de un an.
Alaturi de muzica, The Liberators se pot lauda cu unul din cele mai haioase videoclipuri vazute in ultima vreme, menit sa promoveze piesa Rags to riche.  De fapt, e un adevarat film de scurt metraj, cum rar ti-e dat sa mai vezi in zilele noastre, atunci cand vine vorba de muzica. E o capodopera in stilul celor de la Beastie Boys care contine toate cliseele imaginabile ale anilor 70, de la dialoguri cheesy la capete impuscate de pistoale Magnum! Filmul asta e din perioada cand masinile erau mari, armele erau si mai si iar eroul principal trebuie sa elimine patru personaje negative care poarta numele de The Boss, The Russian, The Pimp si The Kung Fu Master. Mai e nevoie sa spun ca se achita cu brio de sarcina?
Revenind la partea muzicala, n-am decat sa constat ca toate cele zece piese reusesc sa fie la-naltime. De la Multiculture,care deschide cat se poate de propice materialul, la ritmurile de film espionage din Rags To Riches sau la sound-ul jazz pur din Denga, unde la voce e prezent camerunezul Jojo Kuo, care a avut ocazia sa cante alaturi de regretatul nigerian Fela Kuti. Celelalte doua melodii care mai au parte de voce sunt Let it go (cu Roxie Ray) si Liberation (alaturi de Afro Moses, un muzician care e poreclit nu intamplator „James Brown al Africii”). Dupa aceasta auditie ai impresia ca ai asistat la un jam session cat se poate de lung, in care o sumedenie de artisti isi impartasesc  dragostea pentru afro funk.

Recomandari: Pentru aceia care aprecieaza subtilitatea muzicii afro – funk sau pentru cei care vor sa iasa din cotidian cu un produs suta la suta natural.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Amala - Românie Hai!

-
Imagine
  „În clipa în care ai apărut / Eu nimic nu am mai vrut / Simplu am înnebunit / M-ai îmbolnăvit“. Sunt primele versuri care se fac auzite pe albumul formației Amala. Piesa cu pricina numită „Tu ești boala mea“ lămurește cât se poate de exact filmul formației care s-a născut în 1989 la Timișoara. Este vorba de acel rock clasic care făcea ravagii în vremurile în care muzica nu era numai despre showbusiness și-n care lumea nu se înghesuia să consume pe bandă rulantă produse muzicale insipide, incolore și inodore.  Da, e un soi de remember the time care îi va unge la suflet pe cei care se intitulează rockeri. Pe lângă acest aspect, discul ăsta e și un fragment de istorie, căci această primă înregistrare oficială a formației timișorene cuprinde compoziții semnificative din negura timpurilor.  Amala a fost creată de către Grujic Ljubisa, zis și , „Mișa, iar după o serie de schimbări de componență, reveniri și desfințări a reușit să lanseze materialul discografic de debut numit Românie Hai! D
citeste mai mult

Dixie Krauser - Kill Tumor

-
Imagine
  Muzica instrumentală oferă creierului libertatea de a hoinări. Pe plaje care îți taie răsuflarea sau în locuri întunecate și tulburi, în funcție de emoțiile fiecăruia.  Absența unei povești spuse în viu grai îți oferă spațiu pentru a îți impune și a crea propria interpretare. Eventualele cuvinte explanatorii visavis de muzica instrumentală sunt cât se poate de subiective. Din mai multe motive, principalul fiind acela că piesele cu pricina trezesc emoții diferite în sufletul fiecăruia. Pe bună dreptate, dealtfel. „I do say ...that...Every pain that you are receiving...Every challenge that you are facing / It belongs to the journey. And to aknowledge. To accept whatever life is throwing at you. And still have on your mind. That this is just a test., sunt cuvintele care însoțesc prima piesă a albumului. Ascultând cu atenție această compoziție involuntar m-am reconectat la superbele armonii muzicale executate odionoară de Roxy Music (și-n special în piesa India, inclusă pe albumul Avalon
citeste mai mult

Toulouse Lautrec - Dejun pe iarbă

-
Imagine
Noul album al băieţilor care şi-au găsit şugubăţul nume de Toulouse Lautrec se înscrie perfect în „oala“ asta a aşa zisului alternativ – rock made in Romania în care se scaldă şi alte trupe. Exemplele pot curge pe bandă rulantă, dar sunt sigur că le ştiţi şi voi. Desigur, la un moment dat devine destul de frustrant faptul că majoritatea trupelor româneşti „din noul val“ nu pot ieşi defel din „linia“ asta a influenţelor extrase la greu din „indie“-ul britanic al anilor 90. Pe de altă parte, în comparaţie cu „restul lumii“ – a se citi alte trupe de rock din România care cred că muzica lor are ce căuta în anul de graţie 2015 într-o lume civilizată – sound-ul ăsta uşor demodat „afară“ este mega – modern, într-o industrie muzicală bolnavă rău, dar care oglindeşte într-un fel sau altul societatea în care trăim. Chiar dacă niciuna din piesele celor de la Toulouse Lautrec nu reuşeşte să te facă să exclami „waw“, noul material al bucureştenilor care au devenit cunoscuţi şi dat
citeste mai mult