Akua Naru - The journey aflame
Rezultat: A trecut ceva vreme de cand nu mai rezonez cu muzica ascultata de baieti cu sepci intoarse si blugi cu cinci numere mai mari decat normal (si ca sa fiu sincer pana la capat niciodata n-am avut acest fetis vestimentar!), dar discul asta a picat foarte bine pentru urechile subsemnatului. Iar dupa mai multe ascultari, am ramas cu o intrebare intrebatoare: Cum de Akua Naru nu e o vedeta supercunoscuta? Poate pentru ca si in rap, locul e ocupat de baieti rai a la Lil Wayne care au alterat hip – hop – ul cu prostii pe banda rulanta?
Tipa asta merita sa fie pe prima pagina a revistelor muzicale fiindca a scos unul din cele mai misto discuri ale genului din ultima vreme, credeti-ma. Inzestrata cu un flow si o dexteritate vocala deosebita, Akua Naru aduce un omagiu de milioane tuturor femeilor de culoare avand niscaiva reminescente ale artei poetice depanate odinioara de Laureen Hill. „Povestea nu traieste pana ce nu e spusa. Iar muzica este metoda de comunicare“, spune solista in motto-ul ei. Unul care merita reverente!
Desigur, pilonul principal al acestui disc il reprezinta single-ul The world is listening, un tribut adus tuturor prezentelor MC feminine din muzica rap care a facut ceva valuri in randul iubitorilor de rap. Extrem de interesant este faptul ca alaturi de cuvintele destept alese, Akua Naru reuseste sa isi faca un nume solid si in categoria numita „battle MC“, cea mai buna dovada a acestui fapt fiind piesele The Ride si The Backflip. Piesa Never Run se vrea a fi un tribut adus mamei sale si a altor femei de culoare ale caror soti au dat bir cu fugitii, dar care n-au fugit niciodata de responsabilitati. E un fel de Dear Mama a lui 2Pac, daca vreti. Tales of men realizata alaturi de African Footprint e o alta piesa care reuseste sa te prinda din prima, gratie in special unui melanj extrem de interesant din punct de vedere stilistic. Un alt invitat care isi face treaba la fix este Blitz The Ambassador in piesa The Wound. Nimic nu e in plus, iar printre motivele care ar trebui sa va convinga sa va rupeti o ora din viata pentru a asculta acest album se numara si acela ca alaturi de hip – hop discul e lovit din plin cu arome de jazz, soul si funk.
Spre deosebire de baietii rai care sublinieaza ca „ieri mi-am scos pistolul pe strada” sau „jacuzzi-ul meu e plin de dolari stropiti cu sampanie“, temele abordate aici sunt cat se poate de pasnice si descriu viata de cartier dintr-o perspectiva reala. E o calatorie in cele mai pure momente de hip hop si soul, un melanj care incanta chiar si urechile care nu sunt pasionate in mod deosebit de acest stil. Sa mai adaug ca e un album de nota zece?
Recomandari: Pentru toti aceia care stiu sa asculte cu mintea deschisa un material sonor in care se regasesc mai multe stiluri muzicale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu