And One - Tanzomat

-
Asteptari: Ce se poate face cu doua sintetizatoare si un beatbox? Daca e anul de gratie 1989, raspunsul nu poate fi decat unul singur: new wave/synthpop a la Depeche Mode. Formatia germana And One a debutat cu albumul Anguish in 1991, iar actualul lor disc numit Tanzomat vine la cinci ani de pauza dupa Bodypop.

Rezultat: In cazul in care ati fredonat vreodata piesa Photographic a celor de la Depeche Mode, inclusa pe Speak and Spell, cu siguranta veti fi vrajiti de sound-ul germanilor care au scos acum vreo doi anisori un album cu cover-uri dupa New Order sau Alphaville. Spre deosebire de alte trupe care au renascut din anii 80, linia celor de la And One nu este deloc alterata cu influente venite din alte epoci.
Un lucru cat se poate de admirabil dintr-un anumit punct de vedere. Desigur, avand in vedere faptul ca fila calendarului este blocata la anul 2011, amatorii de “cotidian” pot stramba din nas la acest produs si pot afirma pe buna dreptate ca Tanzomat ar fi putut sa apara oricand in ultimii 30 de ani. Germanii astia nu-si propun pentru nici o clipa sa fie trendy, dar nici nu abdica de la principiile sanatoase care au facut ca muzica electronica made in 80s sa fie atat de speciala.

Urechile avizate pot sesiza printre piese o sumedenie de influente, iar unele track-uri par a fi chiar copii dupa anumite hituri, desi nu se inscriu in categoria cover-urilor. O asemanatoare izbitoare cu orice piesa lenta din repertoriul celor de la Yazoo se regaseste in piesa Angel Eyes. Chiar daca vocea celebrei Alison Moyet poate ar fi colorat si mai bine aceasta constructie sonora, melodia are darul de a te unge la suflet din prima si reprezinta unul din punctele tari ale acestui disc. Dincolo de eventualele parelele cu trupe din “lotul” Depeche Mode, Camouflage sau Erasure, germanii astia folosesc si cateva artificii de sound din EBM-ul unor Front 242, Nitzer Ebb sau KMFDM, una din piesele care atinge acest aspect fiind Seven. Un alt aspect care ii confera acestui produs un aer de autenticitate este faptul ca din cand in cand – exact unde si cat trebuie – cei de la And One adauga chiar si pop melodic aluatului, astfel incat pe anumite portiuni muzica asta reuseste sa miste si amatorii de Pet Shop Boys sau chiar The Twins. Daca e sa continuam puzzle-ul cu influente, odata ce ajungi la The Aim is in your head n-ai cum sa nu-ti amintesti de Men Without Hats. Chestia misto este ca piesele astea nu merg pe o linie ingusta, Electrocution si Sex Drive fiind realizate parca cu ajutorul celor de la D.A.F.
Recomandari: Pentru toti acei care stiu ce inseamna new wave, synthpop si EBM fara a cauta pe Google.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Amala - Românie Hai!

-
Imagine
  „În clipa în care ai apărut / Eu nimic nu am mai vrut / Simplu am înnebunit / M-ai îmbolnăvit“. Sunt primele versuri care se fac auzite pe albumul formației Amala. Piesa cu pricina numită „Tu ești boala mea“ lămurește cât se poate de exact filmul formației care s-a născut în 1989 la Timișoara. Este vorba de acel rock clasic care făcea ravagii în vremurile în care muzica nu era numai despre showbusiness și-n care lumea nu se înghesuia să consume pe bandă rulantă produse muzicale insipide, incolore și inodore.  Da, e un soi de remember the time care îi va unge la suflet pe cei care se intitulează rockeri. Pe lângă acest aspect, discul ăsta e și un fragment de istorie, căci această primă înregistrare oficială a formației timișorene cuprinde compoziții semnificative din negura timpurilor.  Amala a fost creată de către Grujic Ljubisa, zis și , „Mișa, iar după o serie de schimbări de componență, reveniri și desfințări a reușit să lanseze materialul discografic de debut numit Românie Hai! D
citeste mai mult

Dixie Krauser - Kill Tumor

-
Imagine
  Muzica instrumentală oferă creierului libertatea de a hoinări. Pe plaje care îți taie răsuflarea sau în locuri întunecate și tulburi, în funcție de emoțiile fiecăruia.  Absența unei povești spuse în viu grai îți oferă spațiu pentru a îți impune și a crea propria interpretare. Eventualele cuvinte explanatorii visavis de muzica instrumentală sunt cât se poate de subiective. Din mai multe motive, principalul fiind acela că piesele cu pricina trezesc emoții diferite în sufletul fiecăruia. Pe bună dreptate, dealtfel. „I do say ...that...Every pain that you are receiving...Every challenge that you are facing / It belongs to the journey. And to aknowledge. To accept whatever life is throwing at you. And still have on your mind. That this is just a test., sunt cuvintele care însoțesc prima piesă a albumului. Ascultând cu atenție această compoziție involuntar m-am reconectat la superbele armonii muzicale executate odionoară de Roxy Music (și-n special în piesa India, inclusă pe albumul Avalon
citeste mai mult

Toulouse Lautrec - Dejun pe iarbă

-
Imagine
Noul album al băieţilor care şi-au găsit şugubăţul nume de Toulouse Lautrec se înscrie perfect în „oala“ asta a aşa zisului alternativ – rock made in Romania în care se scaldă şi alte trupe. Exemplele pot curge pe bandă rulantă, dar sunt sigur că le ştiţi şi voi. Desigur, la un moment dat devine destul de frustrant faptul că majoritatea trupelor româneşti „din noul val“ nu pot ieşi defel din „linia“ asta a influenţelor extrase la greu din „indie“-ul britanic al anilor 90. Pe de altă parte, în comparaţie cu „restul lumii“ – a se citi alte trupe de rock din România care cred că muzica lor are ce căuta în anul de graţie 2015 într-o lume civilizată – sound-ul ăsta uşor demodat „afară“ este mega – modern, într-o industrie muzicală bolnavă rău, dar care oglindeşte într-un fel sau altul societatea în care trăim. Chiar dacă niciuna din piesele celor de la Toulouse Lautrec nu reuşeşte să te facă să exclami „waw“, noul material al bucureştenilor care au devenit cunoscuţi şi dat
citeste mai mult