Rezultat: Cel de-al doilea material discografic editat de rockeri alaturi de filipinezul Arnel Pineda pe post de solist este solid rock. Prestatia rockerilor este cat se poate de profi, totul functioneaza ca o masinarie automata de muzica. Din fericire, aura de rock ballads cu care erau asociati oamenii astia mai demult a cam disparut din peisaj, fiind inlocuita de un stil oarecum batranesc dar cat se poate de eficace.
Categoric, unul din atu-urile celor de la Journey este vocalul filipinez. Dupa ce au schimbat o serie de solisti in ultima vreme, americanii au dat de acest filipinez intamplator pe youtube, vazandu-l cum canta cover-uri. Drept urmare, Revelation - albumul lor anterior – a debutat pe locul sase in topul Billboard iar oamenii si-au reintrat „in drepturi”. Sentimentul pe care il ai atunci cand asculti acest disc este acela ca cei de la Journey au compus piesele astea special pentru concerte. De la primele acorduri ale piesei City of Hope isi fac aparitia riff-urile melodice de hard – rock, care vor fi cu siguranta adorate de amatorii de Guns n Roses, printre altele. Atmosfera aluneca uneori spre sound- ul Led Zeppelin (Chain of love) sau spre percutie africana (Human Feel), iar ultimul track al albumului Venus e o demonstratie de virtuozitate instrumentala a rockerilor.
Eclipse e un disc croit special pentru fanii hard – rock – ului melodic si in ciuda faptului ca piesele astea n-au cum sa egaleze capodoperele scrise de Journey in anii 80, demonstreaza ca trupa ramane „in carti” si dupa un sfert de secol de la vremea cand facea legea in topuri. Nu stiu daca cele 12 piese de aici au darul de a eclipsa „ceva”, dar cu siguranta pot fi o auditie mai mult decat adorabila pentru aceia care prins hituri ca Dont stop believing, Open arms sau When you love a woman.
Recomandari: Pentru cei care vor sa-si spele urechile cu ceva clasic hard – rock in care melodicitatea are rolul principal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu