Kasper Bjørke - Standing on Top of Utopia

Electro - pop - ul fabricat in Scandinavia oscileaza intre balearic disco si sunete melancolice, multe dintre instrumentale fiind pur si simplu schizofrenice. Oricine poate gasi ceva pe plac pe aici. De la amatorii de italo - disco la cei care halesc pe paine new - wave, de la cei afundati in electro/minimal/trance pana la easy listening, fiecare are cate ceva de iubit in acordurile celor zece piese...

Gratie unor nume ca Royksopp, Lindstrom, Prins Thomas - si lista poate continua - avem un orizont de asteptare "mai altfel" atunci cand vine vorba de dance - pop - ul fabricat in Scandinavia. Adeseori producatorii din aceasta gasca defileaza voit prin mai multe stiluri reusind sa evite cu maiestrie granitele dintre acestea. Electro - pop - ul lor - acompaniat de regula cu voci feminine- oscileaza intre balearic disco si sunete melancolice, multe dintre instrumentale fiind pur si simplu schizofrenice. Cel de-al doilea disc al danezului Kasper Bjørke are parte de o paleta stilistica cat se poate de bogata. E greu de definit un disc in care nu exista doua piese la fel, in care creativitatea este dusa uneori la extrem, pana la limita bunului - simt.
Kasper Bjørke isi incepe discul cu o alegere foarte ciudata, o piesa din categoria "minimal" care n-are defel darul de a atrage atnetia. Se prea poate ca daca piesa ar fi fost introdusa undeva spre mijloc, primirea sa fi fost alta: asa ramane un beat generic si o voce de goth - rock care nu reuseste sa strice o monotonie deranjanta pe alocuri. Din fericire sentimentul de mediocritate e "spart“ de Young Again, o piesa cu o melancolie aparte care are toate premizele pentru a fi ascultata la maxim  atat in dormitor cat si pe ringul de dans. E unul din diamantele acestui material, cu un sunet cat se poate de cald, care incepe de parca ar fi ceva din categoria Blur sau Starsailor si incet - incet prinde din vraja Royksopp sau Miike Snow. Ce mai, capodopera, piesa care nu trebuie ratata sub nici un chip! Dasko Vanitas mentine tempo-ul la un nivel ridicat chiar daca nu are darul de a fi geniala, dar face loc pentru Efficient Machine, unul din momentele bunicele ale acestui disc. Piesa are un pedigree cat se poate de divers: jongleaza prin muzica "indie" cu chitari dar nu duce lipsa nici de beat-uri pretabile pe ringul de dans, echilibrand cele doua chestiuni intr-un mod cat se poate de natural.


Melmac nu este doar numele planetei de pe care a sosit celebrul personaj ALF, ci si una din cele mai dansante piese din acest disc. Este un disco cat se poate de mutant cu incursiuni in lumea Mr. Oizo si categoric melodia care "pica" bine pentru cei care iubesc apa plata dis - de - dimineata la after - hours. Si tocmai cand lucrurile se indreapta spre zona "dark" a muzicii dance ne izbeste piesa Alcatraz, un deep - house cat se poate de luminos si saltaret, coplesit insa de stilul destul de ciudat in ale compusului manifestat pe deplin de cei care se ocupa de asa ceva in tarile nordice.

Great Kills are darul de a soca din nou printr-o schimbare de stil de 180 de grade. Pentru cateva minutele ascultatorul este introdus intr-o zona de ambient curioasa, din care nu lipsesc insa sunetele de sytnh analogic. Exista si un cover aici dupa Heaven-ul celor de la Rolling Stones, o piesa destul de putin cunoscuta si implicit o alegere destul de curioasa. Fido and the friendly ghost devine pe parcurs un fel de deep - house - galactic si are toate motivele sa fie inclusa in randul momentelor bune ale discului. La fel ca si Fasano, care inchide acest album intr-un mod cat se poate de naucitor. E parca putin techno, putin ambient si mult "dark" in piesa asta.

Standing on Top of Utopia este un disc care combina ingenios beat-uri electro, riff-uri de bass spatiale si coruri care-ti raman intiparite indelung in urechi, reusind sa fie un album extrem de divers, din care oricine poate gasi ceva pe plac. De la amatorii de italo - disco la cei care halesc pe paine new - wave - ul, de la cei afundati in electro/minimal/trance pana la easy listening, fiecare are cate ceva de iubit in acordurile celor zece piese. Este un disc pe care-l recomand oricui care nu e cantonat doar in sound-urile vechi si este dispus sa guste dintr-un ghiveci electronic foarte consistent si hranitor.