The Script - Science and Faith
Stie cineva sa dea o definitie clara a cuvantului plictiseala? Mai ganditi-va! In caz ca aveti tentatia de a defini acest cuvant, ascultati cu mare atentie The Script. E un disc intrigant de prost, un album care merita sa figureze in clasamentele cu cele mai nereusite aparitii discografice ale anului 2010, fara indoiala! Rar ti-e dat sa asculti un album in care efectiv nu se intampla nimic. E atat de static incat e deranjant. Chiar daca il asculti in timp ce speli vasele in bucatarie, e oribil si te face sa cauti repede Radio Romania Actualitati pentru o noua editie a emisiunii Cotele Apelor Dunarii. Pe langa The Script, Cleopatra Stratan e real rockandroll. V-am avertizat!
Asteptari: Wikipedia spune ca The Script e o formatie irlandeza de rock alternativ. Desi exista serioase dubii visavis de aceasta categorisire, poate fi util pentru unii sa amintesc faptul ca oamenii acestia au debutat acum doi ani printr-un disc care s-a vandut – daca e sa dam crezare zvonurilor – in peste doua milioane de exemplare. Iar acest Science & Faith - care este a doua incercare a formatiei - cuprinde zece melodii. Toate una si una. Pardon, fiecare dintre ele semanand cu cealalta ca doua picaturi de apa!Rezultat: Stie cineva sa dea o definitie clara a cuvantului plictiseala? Mai ganditi-va! In caz ca aveti tentatia de a defini acest cuvant, ascultati cu mare atentie The Script. E un disc intrigant de prost, un album care merita sa figureze in clasamentele cu cele mai nereusite aparitii discografice ale anului 2010, fara indoiala! Rar ti-e dat sa asculti un album in care efectiv nu se intampla nimic. E atat de static incat e deranjant. Chiar daca il asculti in timp ce speli vasele in bucatarie, e oribil si te face sa cauti repede Radio Romania Actualitati pentru o noua editie a emisiunii Cotele Apelor Dunarii.
Aparent oamenii acestia ar putea fi incadrati in sertarul “pop – rock”. Ca si in single-ul For the first time spectrul sonor al tuturor pieselor e situat undeva in zona refrenului usor fredonabil flancat de niste urme de chitara. Versurile au o complexitate zdrobitoare, tema discului fiind iubirea. Si evident, despartirea. OK, afirmatii de genul “It hurts so bad” (din piesa Exit Wounds) se mai gasesc si la altii. Dealtfel, versurile insipide nu sunt reala problema aici. Ceea ce lipseste este tocmai ideea. Se presupune ca orice act artistic ar trebui sa beneficieze de “ceva”. Pe care oamenii il exploateaza cu mai mult sau mai putin talent. Aici nu exista nimic. Nada. Curajosii care reusesc sa asculte toate cele zece piese ale discului fara butonul de skip pot ramane cu impresia conform careia Cleopatra Stratan e “rocknroll” pe langa The Script. Totul se desfasoara aici conform scenariului, doar ca subiectul este insipid din start iar prestatia actorilor jalnica. Dead Man Walking e un exemplu de piesa care defineste completamente starea de plictiseala care ti-o inspira intregul disc, fiind o tentativa de R&B stropit cu The Police. Rezultatul este insa “dead” ca si titlul. Desigur, or fi existand oameni care gusta din plin asa ceva. Discul a ajuns pana pe prima pozitie a topului britanic, dar acest fapt nu demonstreaza absolut nimic. Poate doar ca si britanicii – un neam care cel putin pe felia muzicala sunt mult mai valabili ca altii – mai dau rateuri din cand in cand.
Recomandari: Inchipuiti-va ca asistati la o repetitie a oricarei trupe de liceu in care cei care vor sa devina muzicieni isi exerseaza viitorul talent pe versurile Azi partidul ne uneste/Si pe plaiul romanesc/Socialismul se cladeste/Prin elan muncitoresc. Sincer, v-am avertizat, pe langa The Script, Cleopatra Stratan e rocknroll....
Comentarii
Trimiteți un comentariu