Nicu Alifantis - Cantece de semineu

Este un disc placut, ascultabil langa semineu sau calorifer (dupa caz) dar care nu are nici un posibil slagar de calibrul „Ploua infernal si noi ne iubeam/prin mansarde/ Prin cerul ferestrei/ Prin cerul oval/ Norii curgeau/in luna lui marte“. Categoric discul nu ii va dezamagi pe fani dar nici nu va reusi sa cucereasca altii mai noi.

“Un cantec simplu, sincer e ca un ceai bun englezesc, ca o tigara buna de foi, ca un vechi whisky malt, scotian, ca o femeie frumoasa, ca o carte pe care n-o mai poti lasa din mana sau ca un vechi platou din argint, pe care ti se aduc toate delicatesele din lume“. Doar trubadurul Nicu Alifantis putea zugravi atat de exact muzica acestui disc, o oaza de sensibilitate si rafinament pentru oamenii care aprecieaza asa ceva.
Evident, Nicu Alifantis nu mai are nevoie de nici o prezentare pe aceste plaiuri. Pe foarte - foarte scurt: 56 de ani, 19 albume, 37 de turnee in 17 tari, 4.400 de concerte pana anul trecut, doua roluri in filme, sapte in teatru si altele. Domnul care ne-a rasfatat in trecut cu versuri ca „A venit,a venit toamna/Acopera-mi inima cu ceva/Cu umbra unui copac sau mai bine/Mai bine cu umbra ta“ a recidivat pe plan muzical cu un album care se prezinta cu o grafica deosebita si cuprinde nu mai putin de 18 track-uri noi - noute. Am zis track-uri si nu melodii dintr-un motiv cat se poate de simplu: cateva dintre ele au undeva la 20 de secunde fiecare! In carticica care insoteste discul, amatorii de bunataturi servite de Alifantis au parte de toate textele pieselor plus o ilustratie bogata.

Daca la Cantec de Iarna (Vitraliu) avem parte de un nud feminin care paseste prin zapada, la cantecul de marinar avem o barca undeva la un asfintit de soare iar la cantecul de paj din nou un nud feminin. Surpriza muzicianului care in trecut canta si „De-as avea patru dromadere/N-as mai visa hipopotami/Eliberat de mamifere/L-as admira pe Apollinaire“ este cu atat mai mare cu cat acest album a aparut distribuit cu ziarul Jurnalul National, la pretul de 10,99 lei. Un chilipir pentru fani, avand in vedere muzica, textele si nu in ultimul rand grafica si "look"-ul general al CD-ului. Mult mai frumos decat altele din aceeasi categorie "de primit cu gazete“.

Nici de aceasta data pe plan muzical Alifantis nu iese din tiparele cu care ne-a obisnuit. Cantece simplute, naturale. De adormit copiii (piesa omonima pe versurile lui George Tarnea), un alt cantecel de somn pe versuri de Tudor Arghezi. Se prea poate ca unii sa aprecieze si piesele din categoria „too fast to hear“. Cantec de chemare are exact 22 de secunde, cantecul cu calut de mare 17, iar alte doua sunt la egalitate cu 19 secunde. O fi sarmant nu neg, dar ce-i prea mult strica. Se sesizeaza si arome de country pe ici pe colo, nu numai in cantecul de cowboy. Care poarta subtitlul de Toata Vaca. Vagi urme de blues gasim in Cantecul catren iar la capitolul mai putin inspirat este piesa de un minut care incepe cu o numaratoare pana la 20. E vorba de Cantec pentru ingeri. Una din cele mai frumoase melodii este cantecul de iubire cu subtitlul Sonetul iubirii implinite, nu neaparat pentru rezolvarea orchestratiei cat prin textul ei. Ultima piesa de pe disc este curios, acelasi cantec de iubire din piesa a 17-a dar fara text.

Aparitia Cantecelor de semineu este o premiera pentru gazeta care a distribuit discul. Daca in trecut toate aparitiile erau reeditari in formula de colectie (si cu o prezentare grafica asa si asa), se pare ca de-acum inainte si alti muzicieni romani vor scoate albume noi ambalate corespunzator.

Cei in cautare de sound-uri nervoase, moderne, cu multa galagie sunt sfatuiti sa se fereasca de acest disc. Ca si-n cazul lui Andries si Alifantis navigheaza in linii melodice uneori mult prea simple. Farmecul acestora este creionat de naturaletea ce se vede de la mare distanta, si poezia cuvintelor. Cele 45 de minutele de poezie si muzica nu ii vor dezamagi pe cei care sunt fanii vechi ai lui Alifantis, dar nici nu vor reusi sa cucereasca altii noi. Este un disc placut, ascultabil langa semineu sau calorifer (dupa caz) dar care nu are nici un posibil slagar de calibrul „Ploua infernal si noi ne iubeam/prin mansarde/ Prin cerul ferestrei/ Prin cerul oval/ Norii curgeau, in luna lui marte“.