The Knife - Tommorow In a Year

-
Nu e nici opera, nici electro, nici pop. E ceva aflat undeva in no man's land. Fara indoiala Tommorow In aYear nu va deveni un disc popular. Iar acei care cauta doar elementul de distractie in muzica cu siguranta nu rezista mai mult de doua minute din aceasta auditie. Cu toate acestea un lucru e sigur: cei de la The Knife nu au absolut nici o bariera muzicala!
Daca e sa ne luam dupa comunicatul oficial de presa, Tommorow, In a Year este o opera bazata pe celebra carte Originea speciilor a lui Charles Darwin. Discul este o colaborare intre The Knife si Mt. Sims si Planningtorock care cuprinde aparitii ale mezosopranei Kristina Wahlin Momme, actrita daneza Laerke Winter Andresen si muzicianul pop suedez Jonathan Johannson.

Vremurile in care The Knife cantau superba piesa Heartbeats au apus. Cel putin pentru acest proiect! Desi eticheta acestui disc este aceea de "opera" lucrurile nu stau chiar asa. Si asta pentru ca Olof Dreijer din The Knife a declarat intr-un interviu ca n-a auzit in viata lui o opera cap - coada. Asadar atunci cand cei de la Hotel Pro Forma l-au rugat sa scrie o coloana sonora pentru un spectacol bazat pe opera lui Charles Darwin, a luat-o ca pe o provocare. In cele 90 de minute ale acestui album nu prea exista melodie si nici ritm. In multe locuri lipsesc chiar si vocile. De fapt, la o auditie mai atenta descoperi ca ele sunt prezente, dar undeva in fundal, total atipic pentru muzichia vremurilor noastre. Vizavi de acest album nimeni nu poate avea asteptari. Nu prea stim la ce sa fim atenti, ce conteaza mai mult. De exemplu in Variatons of birds, avem de-a face cu peste sase minutele de noise - rock. Una din piesele de rezistenta ale acestui proiect este Coloring the pidgeons, care pe parcursul celor 11 minute este cea mai apropiata forma de muzica experimentala la care ne putem astepta. Dealtfel este total gresit sa ne referim la piese in acest disc, mai exact sunt momente muzicale care incearca sa inlature orice bariera stilistica imaginata vreodata de rasa umana.
Fara indoiala Tommorow in a year nu va deveni un disc popular. Iar acei care cauta doar elementul de distractie in muzica cu siguranta nu rezista mai mult de doua minute din aceasta auditie. Cu toate acestea un lucru e sigur: cei de la The Knife nu au absolut nici o bariera muzicala! De ascultat doar pentru cei chititi pe experimente. Nu e nici opera nici pop, e "no mans land".

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Amala - Românie Hai!

-
Imagine
  „În clipa în care ai apărut / Eu nimic nu am mai vrut / Simplu am înnebunit / M-ai îmbolnăvit“. Sunt primele versuri care se fac auzite pe albumul formației Amala. Piesa cu pricina numită „Tu ești boala mea“ lămurește cât se poate de exact filmul formației care s-a născut în 1989 la Timișoara. Este vorba de acel rock clasic care făcea ravagii în vremurile în care muzica nu era numai despre showbusiness și-n care lumea nu se înghesuia să consume pe bandă rulantă produse muzicale insipide, incolore și inodore.  Da, e un soi de remember the time care îi va unge la suflet pe cei care se intitulează rockeri. Pe lângă acest aspect, discul ăsta e și un fragment de istorie, căci această primă înregistrare oficială a formației timișorene cuprinde compoziții semnificative din negura timpurilor.  Amala a fost creată de către Grujic Ljubisa, zis și , „Mișa, iar după o serie de schimbări de componență, reveniri și desfințări a reușit să lanseze materialul discografic de debut numit ...
citeste mai mult

Ravi Hazard – Clepsidra

-
Imagine
  Principalul atu al muzicienilor care nu fac parte din tagma celor încadrați în mediocritate constă în puterea acestora de a trezi în rândul celor care le ascultă cântecele, diverse sentimente și imagini care stau undeva ascunse prin hățișurile memoriei. Oridecâte ori cineva atinge o coardă sensibilă se declanșează o vibrație aparte, care reușește să-ți insufle acel sentiment de bine, care ar trebui să vină la pachet cu arta asta numită muzică. Din păcate, în vremurile actuale în care diletantismul este adesea ridicat la nivel de artă, misiunea asta pare-se că a fost abandonată de către mulți. Și totuși, unii n-au abandonat lupta. Este și cazul lui Ravi Hazard. Pe numele său adevărat Răzvan Stochița, „Ravi Hazard “ a început să scrie poezii la vârsta de 14 ani și a descoperit muzica folk la vârsta de 16 ani, în timpul unei călătorii la munte. De aici și până la a împrumuta o chitară, a se închide în casă două săptămâni și a învața să cânte prima melodie a fost doar un pas. În 1997...
citeste mai mult

Toulouse Lautrec - Dejun pe iarbă

-
Imagine
Noul album al băieţilor care şi-au găsit şugubăţul nume de Toulouse Lautrec se înscrie perfect în „oala“ asta a aşa zisului alternativ – rock made in Romania în care se scaldă şi alte trupe. Exemplele pot curge pe bandă rulantă, dar sunt sigur că le ştiţi şi voi. Desigur, la un moment dat devine destul de frustrant faptul că majoritatea trupelor româneşti „din noul val“ nu pot ieşi defel din „linia“ asta a influenţelor extrase la greu din „indie“-ul britanic al anilor 90. Pe de altă parte, în comparaţie cu „restul lumii“ – a se citi alte trupe de rock din România care cred că muzica lor are ce căuta în anul de graţie 2015 într-o lume civilizată – sound-ul ăsta uşor demodat „afară“ este mega – modern, într-o industrie muzicală bolnavă rău, dar care oglindeşte într-un fel sau altul societatea în care trăim. Chiar dacă niciuna din piesele celor de la Toulouse Lautrec nu reuşeşte să te facă să exclami „waw“, noul material al bucureştenilor care au devenit cunoscuţi şi dat...
citeste mai mult