Goldfrapp - Head First

-
Discul Head First se invarte in zona italo – disco si pop. Are momente de Hi – NRG si  e pe alocuri o imbinare intre Jean Michelle Jarre si Eurytmics. E inca un capitol din popularul curent I love the 80’s. Un album decent, bine – slefuit, bun de ascultat pentru marea majoritate. Deopotriva dezamagitor pentru ca de la Goldfrapp asteptam ceva fantastic.
Asteptat cu sufletul la gura de multi, cel de-al 5-lea album discografic realizat de Alison Goldfrapp şi partenerul ei Will Gregory nu reuseste nici pe departe sa straluceasca. Oamenii care au experimentat taramuri diverse si au surprins un univers plin de emotii au cam dat-o in bara. Asta vizavi de asteptari, caci in comparatie cu multe produse de gen aflate pe piata discul este unul mai mult decat decent.

Primul single care a anuntat discul, Rocket, surprinde exact noua directie. Adica synth – pop – ul anilor 80, era post Giorgio Moroder. Cu vagi reminescente chiar si din coloana sonora a serialului Miami Vice. Sau Flashdance, cum preferati. Cu coruri cat se poate de placute si ascultabile de oricine. Din pacate, Rocket este unicul moment de 24 de karate al acestui disc.

Dreaming in schimb e una din piesele care n-ar fi avut ce cauta aici, fiind o pledoarie pentru plictiseala. Piesa care da titlul discului incepe de parca ar fi unul din zecile de hituri din visteria ABBA iar I wanna life nu iese nici ea din categoria pieselor pe care le asculti si nu ramai nimic dupa aceea. Alaturi de Rocket unicul moment in care Goldfrapp se ridica la nivelul asteptarilor este Shiny and warm. Piesa de final Voicething, desi se vrea un experiment care sa mai spele rusinea unui album atat de pop, nu reuseste defel sa fie digerabila. Dupa ce ca au scos un disc numai cu noua piese care tine doar 35 de minute, au mai ocupat aproape cinci minute si cu aceasta abureala...

Discul Head First se invarte in zona italo – disco si pop. Are momente de Hi – NRG si  e pe alocuri o imbinare intre Jean Michelle Jarre si Eurytmics. E inca un capitol din popularul curent I love the 80’s. Un album decent, bine – slefuit, bun de ascultat pentru marea majoritate. Deopotriva dezamagitor pentru ca de la Goldfrapp asteptam ceva fantastic.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Amala - Românie Hai!

-
Imagine
  „În clipa în care ai apărut / Eu nimic nu am mai vrut / Simplu am înnebunit / M-ai îmbolnăvit“. Sunt primele versuri care se fac auzite pe albumul formației Amala. Piesa cu pricina numită „Tu ești boala mea“ lămurește cât se poate de exact filmul formației care s-a născut în 1989 la Timișoara. Este vorba de acel rock clasic care făcea ravagii în vremurile în care muzica nu era numai despre showbusiness și-n care lumea nu se înghesuia să consume pe bandă rulantă produse muzicale insipide, incolore și inodore.  Da, e un soi de remember the time care îi va unge la suflet pe cei care se intitulează rockeri. Pe lângă acest aspect, discul ăsta e și un fragment de istorie, căci această primă înregistrare oficială a formației timișorene cuprinde compoziții semnificative din negura timpurilor.  Amala a fost creată de către Grujic Ljubisa, zis și , „Mișa, iar după o serie de schimbări de componență, reveniri și desfințări a reușit să lanseze materialul discografic de debut numit Românie Hai! D
citeste mai mult

Dixie Krauser - Kill Tumor

-
Imagine
  Muzica instrumentală oferă creierului libertatea de a hoinări. Pe plaje care îți taie răsuflarea sau în locuri întunecate și tulburi, în funcție de emoțiile fiecăruia.  Absența unei povești spuse în viu grai îți oferă spațiu pentru a îți impune și a crea propria interpretare. Eventualele cuvinte explanatorii visavis de muzica instrumentală sunt cât se poate de subiective. Din mai multe motive, principalul fiind acela că piesele cu pricina trezesc emoții diferite în sufletul fiecăruia. Pe bună dreptate, dealtfel. „I do say ...that...Every pain that you are receiving...Every challenge that you are facing / It belongs to the journey. And to aknowledge. To accept whatever life is throwing at you. And still have on your mind. That this is just a test., sunt cuvintele care însoțesc prima piesă a albumului. Ascultând cu atenție această compoziție involuntar m-am reconectat la superbele armonii muzicale executate odionoară de Roxy Music (și-n special în piesa India, inclusă pe albumul Avalon
citeste mai mult

Toulouse Lautrec - Dejun pe iarbă

-
Imagine
Noul album al băieţilor care şi-au găsit şugubăţul nume de Toulouse Lautrec se înscrie perfect în „oala“ asta a aşa zisului alternativ – rock made in Romania în care se scaldă şi alte trupe. Exemplele pot curge pe bandă rulantă, dar sunt sigur că le ştiţi şi voi. Desigur, la un moment dat devine destul de frustrant faptul că majoritatea trupelor româneşti „din noul val“ nu pot ieşi defel din „linia“ asta a influenţelor extrase la greu din „indie“-ul britanic al anilor 90. Pe de altă parte, în comparaţie cu „restul lumii“ – a se citi alte trupe de rock din România care cred că muzica lor are ce căuta în anul de graţie 2015 într-o lume civilizată – sound-ul ăsta uşor demodat „afară“ este mega – modern, într-o industrie muzicală bolnavă rău, dar care oglindeşte într-un fel sau altul societatea în care trăim. Chiar dacă niciuna din piesele celor de la Toulouse Lautrec nu reuşeşte să te facă să exclami „waw“, noul material al bucureştenilor care au devenit cunoscuţi şi dat
citeste mai mult